Social

Miracolul Bobotezei a imbulzit vrincenii la biserici

Ziarul de Vrancea
7 ian 2009 1009 vizualizări
Sarbatoarea Botezului Domnului a adunat in fata bisericilor mii de vrinceni doritori sa ia acasa Agheasma Mare, in sticle de plastic sau galeti u vrincenii s-au imbulzit pentru a petrece cit mai putin timp in frig u la unele biserici, preotii au fost ajutati de jandarmi

Ieri, sute de vrinceni au luat cu asalt bisericile pentru a asista la una dintre cele mai mari sarbatori ale anului, Botezul Domnului sau Iordanul, si pentru a lua acasa, la finalul slujbei, Agheasma Mare. Boboteaza marcheaza intrarea Fiului lui Dumnezeu in apa Iordanului, astfel botezindu-se. Se spune ca apa sfintita in aceasta zi tine tot anul, are puteri miraculoase si ca aduce spor, vindeca boli si este echivalentul a jumatate de impartasanie. Frigul Bobotezei nu i-a speriat pe enoriasi, care, cu mic cu mare, s-au inghesuit sa ia apa sfintita si sa treaca pe la preot ca sa ii aghesmuiasca, sa-i pupe mina dar si Sfinta Evanghelie, asa cum e datina. "In Iordan botezindu-te Tu Doamne"¦", au fost cuvinte troparului care s-au cintat ieri pe glasul I la fiecare strana si au fost prezente pe buzele tuturor credinciosilor veniti la slujba de sfintire a apei. "Am iesit mai repede pentru ca am fost mai in fata. Aghiasma asta e ca jumatate de impartasanie, se ia opt zile si se da prin casa, se da pe la animale, e tare buna", ne-a spus Stefana Coman, o pensionara de 62 de ani din Focsani, foarte bucuroasa ca nu mai sta in frig. De altfel, toti enoriasii sint convinsi ca agheasma are proprietati deosebite. "E buna de orice, de sanatate, de dat prin casa, ca aduce spor. E sfintita si se bea dimineata pe nemincate, pentru ca asta e aghiasma mare. Eu iau o sticla de doi litri si imi ajunge tot anul", ne-a spus si Vasile Bratosin din Tulnici, in virsta de 63 de ani, care astepta la rind. "Aghiasma Mare se inmulteste si se da pe la vie, pe la animale, pe la morminte. Dupa ce preotul ii citeste slujba si o sfinteste, apa asta e buna si de leac", sustine si Nicolae Glod, pensionar din Focsani, 75 ani, printre primii care au ajuns la Biserica "Profetul Samoil". La Biserica Sfintul Gheorghe au fost mobilizati si citiva jandarmi pentru ca sluba sa nu fie perturbata de incidente neplacute ca si la Biserica din Piata Unirii, unde preotul paroh a avut rabdare cu toate "oile turmei sale".


Crucile de gheata, o traditie continuata in Vrancea


Cu toate ca in ultima perioada modernitatea a facut sa dispara multe traditii, sfintirea fintinilor nemaifiind posibila din cauza implementarii sistemelor de aductiune a apei, traditia sculptarii crucilor de gheata mai este continuata in Vrancea. Oamenii din Burca, comuna Vidra, s-au dovedit a fi harnici si pastratori ai traditiei, preotul laudindu-i ieri pe cei citiva tineri care au indurat gerul si s-au chinuit sa taie in gheata cele trei cruci asezate in curtea bisericii. "Apa sfintita in aceasta zi de sarbatoare o sa fie de folos credinciosilor, este buna pentru ca pamintul va da roade ca sa hraneasca oamenii si iarba pentru dobitoace", dupa cum le-a spus enoriasilor preotul Ion Badiu din Burca. Acesta a rememorat vremurile de altadata in care, de Boboteaza, pina si curtea bisericii era neincapatoare. Unele dintre obiceiurile din satele comunei Vidra se mai pastreaza si astazi. La fel ca in indrumarile preotului, enoriasii iau Agheasma Mare si o vor bea opt zile la rind, in fiecare dimineata. In afara de aceasta, ei vor profita de sarbatoarea Sfintului Ioan Botezatorul pentru a "boteza", adica a stropi cu agheasma toate incaperile casei si chiar pe membrii familiei pentru sanatate, viile si livezile ca sa rodeasca si grajdurile animalelor pentru ca acestea sa fie apte de munca si ferite de boli. Oamenii au credinta ca apa sfintita de Boboteaza ii poate ajuta in multe situatii grele precum boala sau necazul, din acest motiv ei pastrind-o pe tot parcursul anului si folosind-o la nevoie. (Daniel GIRLEANU, Ciprian FANARU)



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.