Social

Medic la SAJ, o viata in slujba vietii

Ana-Maria Cantia
16 feb 2008 1290 vizualizări
Medicii si asistentii de pe ambulante sint oamenii carora multi dintre noi le datoreaza viata u "Nu te gindesti decit la ceea ce trebuie sa faci pentru viata celui din miinile tale", spune directorul SAJ, Danut Ceamburu u ambulantierii sint cei care in fractiuni de secunde se lupta pentru viata, uneori punindu-si in joc propria viata u si totusi, de multe ori, tocmai ei sint aceia asupra carora se lanseaza acuze de catre rudele sau martorii celor aflati in suferinta u desi poate multi cred ca medicii au devenit "imuni" la tragediile din jurul lor, acestia spun ca fiecare esec doare cumplit

Alerta maxima, reactii rapide, dar si multa atentie, pentru ca in orice minut viata cuiva depinde de ceea ce faci. Acum e ceva ce tine si de reflex, pentru ca reprezinta viata de zi cu zi a personalului care lucreaza la Serviciul Judetean de Ambulanta (SAJ). Medicii spun insa ca nu au devenit "imuni" la suferinta, desi poate multi cred asta. Sint pregatiti sa faca fata oricarui tip de interventie, dar mai ales sa puna viata celor pentru care sint chemati sa intervina mai presus de orice. Si nu e usor, mai ales atunci cind trebuie sa decizi ce caz are prioritate. Cu toate acestea, ei sint supusi presiunilor psihice si chiar fizice ale oamenilor cu care intra in contact. "Ne confruntam cu reactiile martorilor, ale familiei. Uneori oamenii cu care intram in contact sint agresivi, ne injura, isi arunca supararea pe noi. Ii intelegem, pentru ei timpul este subiectiv si se dilata. Din acest motiv nu reusesc sa inteleaga situatiile in care sintem pusi si noi. Incercam sa facem tot ceea ce depinde de noi pentru salvarea pacientul in fata caruia sintem", ne-a spus directorul SAJ, Danut Ceamburu.


"Esecurile ne dor cumplit"


Pe linga necazurile oamenilor cu care intra in contact, medicii de pe masina Salvarii se expun si altor riscuri, care le-ar putea afecta familia: diversele boli transmisibile pe care le-ar putea lua in timpul manevrelor de salvare. "Trebuie sa ne potejam si pe noi, dar si familiile noastre. La fiecare interventie trebuie sa purtam masti protectoare si manusi, dar si asa riscurile ramin. In momentul ala nu te gindesti decit la ceea ce trebuie sa faci pentru viata celui din miinile tale. Pe urma te macina, te doare, se nasc intrebari. Cum a fost cu fata de 16 ani de la Odobesti. I-am facut manevre de resuscitare timp de 70 de minute, in conditiile in care acestea sint proceduri de 35-45 de minute. Nu vroiam sa accept ca o fata asa de frumoasa si tinara moare. Recunosc, «Si baietii pling uneori, cind nu-i vede nimeni», ne-a mai povestit medicul. Si ambulantierul Stan Irimia ne-a povestit cit e de greu sa nu poti ajuta un bolnav, mai ales cind e vorba de copii si tineri. "Copiii imi ramin cel mai mult in memorie. Nu cred ca voi uita vreodata drama unui copil de la Marasesti. Avea arsuri cu lichide pe 80% din suprafata corpului, am plecat cu el la Bucuresti, ma durea cind vedeam ca nu putem sa-l ajutam cu nimic. Nu putea sa-si miste miinile pentru ca efectiv ii pocnea pielea...", ne-a spus vizibil marcat liderul sindicatului, ambulantierul Stan Irimia. Dar alarma suna din nou si timpul nu are mila, nostalgiile nu mai pot fi in mintea aceluia care trebuie mereu sa intervina. Si medicilor cei mai buni li se intimpla sa nu aiba intodeauna succes, si nu pentru ca nu ar fi actionat cu profesionalism. Esecurile, pentru care chiar daca nu au o culpa medicala, ii marcheaza. "Esecurile ne dor cumplit. In accidentele cu multe victime se face, pentru inceput, trierea victimelor, prioritate avind ranitii cu cele mai multe sanse de supravietuire, ne impartim ranitii si incercam sa facem totul. Ma interesez intodeauna de cazurile pe care le am", povesteste doctorul Ceamburu.


Educatia populatiei e importanta in salvarea victimelor


Seful SAJ spune ca, din pacate, populatia nu este educata sa acorde primul ajutor. Uneori nici cei care ajung primii la locul unui accident, mai exact politistii, nu stiu ce trebuie facut pentru a salva vietile celor implicati. Si de multe ori nu se face nimic pina la sosirea Ambulantei, din teama de a nu agrava situatia, cu toate ca toti stiu ca fiecare minut conteaza. Danut Ceamburu a adaugat ca, in accidentele grave, e foarte important ca martorii sa stie cum sa se comporte cu victima. "E foarte importat ca cei care ajung primii la locul unui accident sa stie cum sa se comporte in astfel de situatii. In primul rind, victima nu va fi deplasata din acel loc. De multe ori nu ni se asigura nici zona de acces spre locul victimelor. In acest sens doar politia poate interveni, ei sint primii care ajung la fata locului, e o manevra elementara pe care doar ei pot sa o faca", a mai precizat seful SAJ. Danut Ceamburu si-a exprimat intentia ca, in viitorul apropiat, sa organizeze cursuri elementare de acordare a primului ajutor, chiar si in unitatile de invatamint, cu sprijinul Inspectoratului Scolar. De asemenea, se are in vedere si un parteneriat cu politistii, cei care au un rol foarte important in salvarea vietilor.


"Am forta sa fac fata la urgente"


Medicul Danut Ceamburu e hotarit sa nu participe la concursul pentru ocuparea postului de director, programat pentru luna martie, desi acum il ocupa interimar. Acesta isi motiveaza decizia spunind ca prefera sa faca munca de medic si mai putin de administrator. "Cred ca inca mai am forta sa fac fata la urgente, nu sint omul care sa stea la birou. Conducerea SAJ a fost o perioada de experienta profesionala si umana pentru mine. Prefer sa ramin profesionist, dar asta nu inseamna ca nu voi face si munca administrativa. Acum s-au mai imbunatatit lucrurile privind tehnica si transportul, pina la sfirsitul anului vom mai primi inca 18 masini. Iar din martie avem aprobare pentru marirea personalului. Avem cinci posturi libere doar pentru medici, dar cine vine la salariul care este?, se intreaba retoric Ceamburu. E nevoie de oameni tineri si pasionati pentru acest gen de munca. Si liderul de sindicat povesteste cu mindrie ca nu ar renunta niciodata la aceasta munca. "E o viata frumoasa care iti ofera satisfactii atunci cind vezi ca poti ajuta la salvarea unui om. E o munca la care participa tot echipajul. Ne intelegem din priviri. Acum am inceput sa facem echipaje fixe, astfel echipa se incheaga mai bine. Eu am sase meserii pe carte de munca, dar asta e cea care mi-a placut cel mai mult. Cind am venit la ambulanta aveam 18 ani, mi se spunea copilul, acum am 28, ani de munca.Trebuie sa fii un bun profesionist, sa intuiesti ce intentii au ceilalti participanti la trafic, sa ai grija de viata ta si a celorlati, pacient, medic, asistent. E o meserie grea, pentru ca trebuie sa mergem in orice conditii, ninsoare, ceata, drumuri de tara, e si o munca fizica", a conchis ambulantierul. Si pe linga toate acestea, personalul medical trebuie sa se intsruiasca in permanenta prin participarea la tot felul de cursuri, dar si individual, pentru ca in domeniul medicinei se fac mereu progrese. La fel si in domeniul tehnicii, caci aparatura de care se folosesc medicii in interventiile lor se vrea a fi tot mai performanta. "Trebuie sa instruim mereu personalul medical. Acestia trebuie sa inteleaga obligatiile pe care si le asuma. Aceasta meserie implica munca cu omul in prima linie", a concluzionat medicul Danut Ceamburu. (Ana-Maria CANTIA)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.