Batrinul dintre doi pereti de beton si cer
In plina iarna, un om girbovit de ani si frig sta sub cerul liber, intre blocurile din cartierul Bahne u
Casa sub cerul liber. Vara i-a fost mai usor, dar acum, o data cu lasarea frigului si aparitia ploilor, s-a adincit mai mult in sine si tremura la fiecare miscare. S-a obisnuit sa fie omul strazii dupa ce, acum doi ani, casa in care a stat o viata i-a fost vinduta de o nora, dupa cum spune, care apoi l-a mutat intr-o garsoniera din Sud, unde nu a stat prea mult timp inainte sa fie dat din nou afara si sa ajunga pe drumuri. La viata lui s-a ocupat de mecanica, timplarie, dar dupa ani de munca are un ajutor social de 130 lei. Cu tot frigul, ochii i-au ramas calzi. Traieste din mila locatarilor, care ii aduc cite ceva de-ale gurii si tigari. A scos pachetul plin, a prins una intre degetele tremurinde si negricioase, a aprins-o si a tras cu pofta un fum, de parca s-ar mai fi incalzit. Hainele, paturile si plapuma care ii acopera trupul macinat de mizerie i-au fost aduse de locatarii blocului linga care isi duce zilele. Acestea ii sint si acoperis si acoperamint. "Am avut si o caciula de blana, dar intr-o noapte un tigan mi-a furat-o", a spus cu naduf batrinul Vasile Draghici, in virsta de 67 de ani.
"Sarbatori fericite ..."
Nenea Vasile stat o perioada si in containere, impreuna cu oamenii strazii, dar nu a rezistat mult timp, pentru ca se bateau, injurau si i-au furat banii. A preferat sa se intoarca pe strada, sub cerul liber. Se citeste in ochii lui resemnarea, mai rau de atit ce poate fi? I-a murit sotia de multi ani, nu are pe nimeni, in afara oamenilor care se mai opresc sa ii dea un colt de piine si de un catel care ii mai incalzeste noptile reci. Locatarii din zona s-au obisnuit cu prezenta omului, de care se indura cum pot, dar sint revoltati de situatia lui si se tem ca isi poate sfirsi zilele la coltul blocului, in mizerie. "Macar sa i-aduca cineva mincare calda de la cantina saracilor. E si el un suflet, acum e iarna, ce se face el, vara a fost cum a fost ... Uitati-va la el in ce stare este, ni se rupe sufletul, dar nu avem ce face mai mult", a spus Ion Acome, unul dintre locatarii care ii mai ofera un sprijin batrinului. Singura dorinta a omului este sa aiba un acoperis de-asupra capului, o camera cit de mica. "Vreau o camaruta undeva, unde sa fiu linistit, chiar si intr-un bloc de nefamilisti, ar fi bine daca ar fi tot aici, in Bahne, ca m-am obisnuit. Nu neaparat sa fiu ingrijit de cineva, pot sa stau si singur. Macar o casuta din lemn", a spus, cu un zimbet de copil, batrinul om al strazii. La final ne-a urat cu acelasi zimbet cald sarbatori fericite pentru toti cititorii nostri. (Mihaela BESLEAGA)