Social

Infecţiile nosocomiale, o problemă reală a zilelor noastre!

Săptămâna trecută, pe 4 mai, a avut loc cea de-a doua ediţie a Simpozionului Prevenirea Infecţiilor, care a avut ca temă anul acesta „O mână curată, o viaţă salvată”. Evenimentul a fost organizat de echipa SPIAAM-Focşani, coordonată de medicul Diana Stoica, epidemiolog la Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sf. Pantelimon” Focşani. Participanţii, în număr de 150, au fost atât medici cât şi asistenţi medicali din spitalele din judeţul Vrancea, dar şi din Tecuci şi Bârlad. Evenimentul a fost organizat din dorinţa de a reuni specialişti din domeniul medical care au ca preocupare comună şi permanentă asigurarea de acte medicale sigure şi de calitate pentru pacient.

Infecţiile asociate asistenţei medicale (infecţii nosocomiale) au constituit una din temele discutate ale simpozionului. Infecţiile nosocomiale reprezintă o problemă reală în medicina zilelor nostre, nu numai la noi în ţară, ci în toată lumea, şi numai cunoaşterea acestui fenomen la adevărata sa dimensiune poate duce la găsirea unor soluţii pentru tratarea şi de ce nu, prevenirea acestora. 

Raportări de 20 de ori mai mici decât în restul ţărilor eurupene

Fenomenul infecţiilor nosocomiale a devenit mult mai cunoscut publicului larg o dată cu incendiul din Clubul Colectiv, atunci când moartea pacienţilor a fost pusă pe seama acestor infecţii intraspitaliceşti. A reieşit atunci că de multe ori infecţiile nosocomiale sunt un subiect tabu al spitalelor din România, mai ales a celor care nu au un compartiment epidemiologic dedicat. Astfel că în România vorbim de o subraportare a infecţiilor nosocomiale, fenomen care a fost agravat şi de mass-media mereu în goana după breaking-news, care nu de puţine ori a înfierat spitalele care încercau să îşi îmbunătăţească sitemul de raportare a infecţiilor intraspitaliceşti. Pe hârtie stăm foarte bine. Însă ce se raportează e numai partea de la suprafaţă a aisbergului, pentru că problema e mult mai profundă . Raportarea în România este de 20 de ori mai mică faţă de media europeană, unde media este între 5 şi 10%. În România media anuală este de 0,3%, potrivit medicului epidemiolog, Diana Stoica. 

De ce nu raportăm infecţiile nosocomiale?

Principalele motive pentru care în România nu se raportează infecţiile nosocomiale sunt frica şi prejudecăţile. Personalul medical se fereşte să admită oficial existenţa acestor infecţii nosocomiale de teama sancţiunilor din partea presei, a pacienţilor, a spitalului şi nu în ultimul rând de teama avocaţilor, care, mai nou, deschid foarte uşor procese de malpraxis. La aceasta se adaugă prejudecăţile. „Dacă identificăm şi raportăm infecţiile nosocomialene scade prestigiul. Dacă raportăm putem fi acuzaţi de malpraxis”. Sunt doar unele dintre temerile personalul medical din România, potrivit dr. Diana Stoica. 

Exemple de peste ocean: raportare = prevenţie

Ceea ce nu se ia în calcul e faptul că uneori raportarea înseamnă în primul rând prevenţie! Este exemplul care vine de peste ocean, din America, unde spitalele au fost obligate să afişeze pe site-urile instituţiilor procentul de infecţii intraspitaliceşti. S-a constatat că în urma afişării pe site a acestora, procentul infecţiilor nosocomiale a scăzut cu până la 20- 30%. Şi în Uniunea Europeană se încearcă  impunerea unui asemenea model de transparenţă, însă numai câteva state au avut, până în prezent, această deschidere.  Din septembrie 2016, şi România a fost obligată să afişeze public această statistică, şi deşi statistica rezultă a fi foarte mică la nivelul spitalelor din ţara noastră, ceea ce ne-ar putea duce cu gândul că acestea nu prea există, realitatea ne arată că de multe ori pacienţii români preferă să meargă să se opereze în spitale din străinătate, care raportează de 20 de ori mai multe infecţii decât noi.

Spitalul Judeţean raportează dublul mediei pe ţară

La Spitalul Judeţean „Sf. Pantelimon” din Focşani, în perioada 2009-2016 au fost raportate un număr de 2042 de infecţii nosocomiale, cu două vârfuri în 2010 şi 2013, potrivit datelor puse la dispoziţie de dr. Diana Stoica. „Din 2016 curba a început să urce, pentru că am intensificat monitorizarea şi raportarea infecţiilor cu Clostridium Dificile”, supranumită şi „Bacteria ucigaşă”. Rata raportărilor în spitalul judeţean este de 0,65%, de două ori cât media naţională”, a spus medicul epidemiolog, dr. Diana Stoica. Atât medicii cât şi paceinţii ar trebui să ştie că aceste bacterii pot supravieţui între şapte zile şi un an pe suprafeţele medicale, birou, masa de tratamente, saloane, mânerele uşilor, halate, telefoane. O bună igienă a mâinilor, precum şi măsuri permanente şi riguroase de dezinfecţie sunt foarte importante pentru prevenirea transmiterii acestor infecţii intraspitaliceşti. De asemenea, limitarea consumului de antibiotice este foarte importantă pentru a putea trata bacteriile care se fac vinovate de infecţiile nosocomiale. De aceea, dr Diana Stoica i-a îndemnat pe toţi cei prezenţi în sală să spună NU consumului abuziv de antibiotice şi „să nu devină parteneri la rezistenţa la antibiotice”.  

Printre cei care au fost invitaţi să ia cuvântul în cadrul simpozionului s-au numărat dr. Sergiu Sîngeorzan („Prietenul nostru- microbiomul”), medic specialist epidemiolog la Spitalul judeţean Miercurea Ciuc, dr. Janina Nicoleta Lazăr („Hepatita virala A, boala mainilor murdare- situatia judetului Vrancea”), medic specialist epidemiolog DSP Vrancea şi as. Liliana Constantin („Siguranta pacientului in blocul operator”), asistent medical, coordonator Bloc Operator Spitalul Clinic de UrgenţăFloreasca din Bucureşti. (Dana LEPĂDATU)

 

---