27 de cazuri de violenţă au fost înregistrate în ultimul an în şcolie vrâncene
Cazurile de violenţă şcolară petrecute în unităţile de învăţământ vrâncene în anul 2016 au fost discutate joi la Prefectura Vrancea, în cadrul şedinţei Colegiul prefectural. „Cu toate măsurile luate şi activităţile desfăşurate în parteneriat cu reprezentanţii IPJ şi alte instituţii de profil, în anul 2016 s-au înregistrat 27 de infracţiuni în care au fost implicaţi elevii, 24 fiind comise în incinta unităţilor de învăţământ (10 în şcoli gimnaziale, 13 în colegii şi licee şi una în alte instituţii) şi 3 în zona adiacentă (două liceu şi una şcoală gimnazială). (...) După localitatea de comitere a faptelor, acestea sunt distribuite astfel: Focşani - 10 fapte ( 8 infracţiuni de lovire şi 2 infracţiuni de furt), Adjud - o infracţiune de lovire, Odobeşti - o infracţiune de lovire, Panciu – 2 infracţiuni de lovire, Mărăşeşti – o infracţiune de lovire şi un furt, Păuleşti, Suraia, Răstoaca- câte o infracţiune de lovire, Dumitreşti – o infracţiune de purtare abuzivă şi două furturi, Străoane, Vrîncioaia şi Vizantea Livezi – câte o - o infracţiune de purtare abuzivă, Bordeşti – o ameninţare, Măicăneţti – o infracţiune de rele tratamente aplicate minorului”, se arată în informarea pe care şeful IŞJ, profesorul Dorin Cristea a prezentat-o la Prefectură. Cât priveşte formele de violenţă şcolară în Vrancea, acestea sunt: violenţa elev-elev, violenţa elevilor faţă de profesori, violenţa profesorilor faţă de elevi, violenţa părinţilor în spaţiul şcolii, violenţa în spaţiul din jurul şcolii.
Care sunt cauzele violenţei şcolare
Cauzele acestor tipuri de violenţă, potrivit specialiştilor Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE) Vrancea, după cum reiese din documentul prezentat în cadrul Colegiului Prefectural, ţin de aspecte diverse (caracteristici individuale, determinanţi socio-familiali, factori de mediu şcolar, cauze sociale). Astfel, „au fost identificate drept cauze care stau la originea comportamentelor violente: cauze psiho-individuale (toleranţă scăzută la frustrare, dificultăţi de adaptare la disciplina şcolară, imaginea de sine negativă, instabilitate emoţională, lipsa sau insuficienta dezvoltare a mecanismelor de autocontrol, slaba capacitate empatică), cauze familiale, cauze şcolare, cauze induse de contextual social”, se mai arată în document. În toate aceste cazuri au fost luate măsuri, astfel încât situaţii asemănătoare să fie evitate pe viitor. Şeful IŞJ, profesorul Dorin Cristea, a precizat însă că nu întotdeauna instituţia pe care o conduce este cea care poate interveni în aplanarea acestor situaţii. “Legislația nu ne permite să luăm măsuri în cazurile în care cadrele didactice au un comportament violent. Noi avem întotdeauna o opinie clară în această privință, însă decizia o ia școala ca angajator. Se face o analiză a comisiei de disciplină, se întârzie cercetarea penală, în condițiile în care există o presiune formidabilă din partea comunităților locale și a presei”, a precizat şeful IŞJ. (M.B.; M.V.)
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Social
