Vizita periodică la medic este necesară pentru o bună prevenţie a bolilor
Cand aţi trecut ultima oară pe la medicul de familie pentru un control de rutină? Vizita periodică la medic, în special în cazul persoanelor înaintate în vârstă, dar nu numai, este o metodă eficientă de prevenţie şi diagnosticare precoce a diverse afecţiuni, însă majoritatea persoanelor merg la medic când îi supără ceva. O vizită la medicul de familie, făcută atunci când nu ne doare nimic, este foarte importantă, mai ales că multe boli sunt asimptomatice, nu dor şi se dezvoltă silenţios. Ele pot fi depistate doar printr-un consult medical de specialitate. Cum sănătatea este mult prea preţioasă pentru a fi tratată superficial, vizita la medicul de familie este primul pas spre o viaţă ferită de afecţiuni severe. Majoritatea bolilor cronice, care presupun un tratament ce trebuie luat toată viaţa, pot fi de multe ori prevenite printr-o simplă vizită la medicul de familie, efectuată de cel puţin două ori pe an. O simplă discuţie cu medicul dumneavoastră de familie vă poate ajuta să depistaţi din timp boli ca diabetul zaharat, hipertensiunea arterială şi chiar numeroase tipuri de cancer. Începerea timpurie a tratamentului este esenţială în încetinirea evoluţiei bolii şi în obţinerea unui control eficient al afecţiunii. În ultimii ani s-a tot vorbit de importanţa prevenţiei, atât în cabinetele medicilor de familie, cât şi în mass-media. Cum însă “vorba lungă, sărăcia omului”, poate că nu ar strica să faceţi primul pas spre o prevenţie eficientă şi să vă programaţi o vizită la medic şi eventual un set de analize în funcţie de varstă. Pentru că este important să ştim ce analize se impun pentru fiecare dintre noi, vă prezentăm în cele ce urmează analizele recomandate în funcţie de varstă.
Sub 30 de ani:
- analize de sânge şi de urină - prin care se urmăreşte identificarea eventualelor carenţe ionice, anemii, probleme hepatice, disfuncţii tiroidiene, probleme renale, tulburări ale profilului lipidic, screeningul diabetului zaharat prin hemoleucogramă. Analizele se recomandă anual, în lipsa unor parametri modificaţi, care necesită urmărire la trei sau la şase luni;
- ecografia de abdomen total - se investighează dimensiunile şi structura organelor interne şi se depistează eventualele tumori.
- o femeie care şi-a început viaţa sexuală trebuie să facă anual un examen ginecologic care să cuprindă un test Babeş-Papanicolau şi un examen de secreţie vaginală;
- un examen stomatologic - o dată sau de două ori pe an;
- un examen oftalmologic - la fiecare trei ani;
- examen dermatologic - la prima suspiciune a unei aluniţe.
Între 31 şi 40 de ani:
- setul standard de analize de sânge şi de urină (cuprinde aceiaşi parametri ca setul până în 30 de ani) - anual;
- examenul ginecologic, care include testul Babeş-Papanicolau şi analiza de secreţii - anual;
- o examinare a funcţiei tiroidiene, după o eventuală naştere, împreună cu o ecografie tiroidiană;
- o ecografie abdominală totală - anual;
- un examen oftalmologic - la fiecare doi ani;
- un examen stomatologic - la fiecare 6 luni;
- monitorizarea tensiunii arteriale.
Între 41 şi 60 de ani:
- anual, setul standard de analize (dacă este cazul, se repetă profilul lipidic şi glicemia la fiecare 6 luni), la care se adaugă dozarea vitaminei D;
- o ecografie abdominală;
- o mamografie;
- testul de osteodensitometrie la fiecare doi ani până la intrarea la menopauză, iar după instalarea menopauzei, anual;
- un examen oftalmologic - anual;
- o electrocardiogramă;
- examen Papanicolau - anual.
Investigaţii indicate în funcţie de factorii de risc:
- obezitate: profil lipidic, glicemie, funcţie tiroidiană;
- diabet zaharat: profil lipidic, glicemie, hemoglobină glicozilată, glicemie provocată;
- fumat: hemoleucogramă, profil lipidic, probe hepatice, proteina C-reactivă, acid uric, radiografie pulmonară, spirometrie, electrocardiogramă şi control cardiologic;
- consum de alcool: probe hepatice (TGP, TGO, gama GT, bilirubină totală şi directă, electroforeza proteinelor serice), hemoleucogramă, profil lipidic, glicemie, acid uric.
Recomandări pentru sănătatea sânilor
Este bine ca fiecare femeie cu vârsta până în 35 de ani să-şi autopalpeze circular sânii, iar dacă sesizează modificări de structură, adică noduli care nu existau, trebuie să se adreseze unui medic de specialitate. În urma consultului se stabileşte ce investigaţie senologică trebuie efectuată. De obicei, se începe cu ecografia mamară. Dacă la ecografie se vizualizează leziuni suspecte, în funcţie de aspectul leziunii şi de vârsta pacientei se recomandă investigaţii cu specificitate mai mare, respectiv sonoelastografie mamară sau RMN mamar femeilor până în 40 de ani şi mamografie celor peste 40 de ani. Screeningul pentru cancerul mamar nu are limită de vârstă şi ar fi bine să se efectueze anual. În cazul femeilor cu antecedente familiale de neoplazii mamare, se recomandă ca screeningul să se facă mult mai devreme, pentru că leziunile neoplazice pot apărea la vârste foarte tinere.
Analize înainte de conceperea unui copil
Preconcepţional, este bine să se realizeze un consult care să evalueze starea de sănătate a viitoarei mame, pentru a evita unele probleme pe parcursul sarcinii. De obicei, evaluarea se realizează prin efectuarea analizelor uzuale şi a analizelor specifice, în funcţie de antecedentele medicale familiale. Orice infecţie genitală trebuie tratată înainte de sarcină. De asemenea, se recomandă efectuarea complexului TORCH (toxoplasmă, rubeolă, CMW, herpes genital, hepatite, HIV, VDRL). Un rol important îl au examinarea sânilor şi efectuarea investigaţiilor imagistice ale sânilor, deoarece în timpul sarcinii şi după, în perioada de alăptare, modificarea sânilor poate să mascheze leziuni evolutive. (D. LEPĂDATU)
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Social
