Alertă!!! Copil diagnosticat cu scarlatină, internat la Spitalul Mare
Cu toate că nu poate fi numit un focar, un copil bolnav de scarlatină a pus pe jar mămicile de la Grădiniţa 18 din Focşani. Copilul, un băieţel de 4 anişori, a fost diagnosticat cu scarlatină şi internat în Spitalul de Urgenţă “Sf. Pantelimon” din Focşani săptămâna trecută. Potrivit Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Vrancea, deşi diagnosticul a fost confirmat clinic, acesta nu a fost confirmat şi prin analize. “A fost un caz de scarlatină, care nu este confirmat prin analize ci doar clinic. Copiilor de la Grădiniţa 18, unde învaţă copilul, le-au fost recoltate săptămâna trecută exsudate faringiene, inclusiv contacţilor din grădiniţă. Toate analizele au ieşit negativ, inclusiv la copilul diagnosticat clinic cu scarlatină. Nu ne putem pronunţa încă şi nici nu putem să speriem populaţia că este un focar de scarlatină, pentru că nu e. Aşteptăm zilele acestea confirmarea diagnosticului prin analize”, ne-a declarat directorul DSP Vrancea, Cătălin Graur. Acesta a precizat că în ultimul timp nu au existat cazuri de îmbolnăvire cu scarlatină la Focşani, ci doar câteva cazuri de angină streptococică, care se poate uşor confunda cu scarlatina.
Focar de scarlatină doar de la trei cazuri în sus
Conform unui ordin al Ministerul Sănătăţii, trei cazuri cumulate apărute într-o colectivitate se consideră focar şi se iau măsuri. Până la trei cazuri nu se poate vorbi de un focar de scarlatină. Cu toate acestea, potrivit unor surse neoficiale, multe dintre mămicile copiilor de la Grădiniţa 18 din Focşani au preferat să îşi ţină în aceste zile copiii acasă. Potrivit oficialilor Spitalului Judeţean, au existat în ultima vreme mai multe cazuri de infecţie streptococică tratate în spital, dar nu a fost vorba de scarlatină. Medicii specialişti spun că scarlatina este o boală care cedează foarte repede la tratamentul cu penicilină. Aceştia atrag atenţia că infecţia nu trebuie tratată cu antibiotic gen augmentin sau ampicilină. “Persoanele care se tratează pentru infecţiile streptococice cu antibiotice de tipul ampicilină sau augmentin fac o mare greşeală. La orice angină cu febră înaltă de 39-40 de grade este necesar tratamentul cu penicilină, cu excepţia cazurilor în care pacientul este alergic la acest medicament. În cazul scarlatinei, o formă toxică a infecţiei streptococice, pacientul necesită izolare, eventual internare în spital şi tratament adecvat”, ne-a declarat dr. Georgeta Şerban, medic la secţia de Boli Infecţioase de la Spitalul Judeţean
Scarlatină? Medicii spun da, directoarea ba
Contactată de Ziarul de Vrancea, directoarea Grădiniţei 18 din Focşani, Gigea Dima, a infirmat însă diagnosticul declarat de medicii din Spitalul Judeţean. Cadrul didactic spune că părinţii băieţelului au venit cu un bilet de externare care infirmă diagnosticul de scarlatină. “Băieţelul a fost internat cu diagnosticul scarlatină. Luni au venit de la DSP şi ne-au recoltat exudat la toţi copii. Rezultatele au ieşit ieri la ora 12 toate negative, inclusiv al băiatului care a fost internat cu scarlatină. Părinţii au adus acte că s-a infirmat diagnosticul de scarlatină”, ne-a spus doamna Gigea Dima. Cât despre băieţelul care s-a îmbolnăvit de scarlatină directoarea spune că este un copil cu imunitate scăzută, care este "mai mult absent decât prezent" la grădiniţă. Referitor la faptul că părinţii şi-au ţinut copiii acasă în aceste zile de teama contagiunii, directoarea spune că nu există nici o legătură între cazuri. “Este vorba o viroză, copii sunt răciţi şi tuşesc şi noi nu îi primim aşa la grădiniţă. Nu are nici o legătură cu acest caz”, spune directoarea grădiniţei. În ciuda acestor declaraţii, diagnosticul pus de medici la internare şi confirmat clinic este acela de "infecţie streptococică", iar faptul că exsudatul faringian a ieşit negativ nu exclude automat diagnosticul de scarlatină.
Ce este scarlatina?
Boală infecţioasă, scarlatina apare în epidemii, şcolile şi grădiniţele fiind terenul preferat al acestei boli deosebit de contagioase. Acum un secol, era o cauză importantă de deces în rândul copiilor, dar astăzi este aproape inofensivă, datorită tratamentelor corect administrate. Spre deosebire de varicelă, rubeolă, rujeolă şi oreion, scarlatina – şi ea o boală a copilăriei – este cauzată de o bacterie şi nu de un virus. Responsabil de apariţia ei este streptococul beta-hemolitic de grup A. O receptivitate mare pentru scarlatină au copiii sub 10 ani, grupa de vârstă cel mai frecvent atacată fiind 5-9 ani. În fapt, ea poate da lovitura imediat după epuizarea anticorpilor proveniţi de la mamă (undeva după vârsta de 6-12 luni). S-a costatat că băieţii sunt mai des afectaţi decât fetele şi că boala apare cu o frecvenţă de 4-5 ori mai mare în mediul urban decât în mediul rural.
Cum se răspândeşte scarlatina şi care sunt simtomele
Microorganismul se răspândeşte pe cale respiratorie, fie direct, prin picăturile de salivă împrăştiate în aer în timpul vorbirii, strănutului, râsului etc., fie indirect, prin obiecte contaminate (jucării, obiecte de mobilier etc.), ceea ce-l face de neoprit atunci când pătrunde într-o colectivitate de copii. Scarlatina bântuie în perioada rece şi umedă a anului (sfârşit de toamnă – început de primăvară), dar au fost destule cazuri înregistrate şi lunile mai sau iunie. Boala debutează cu febră, care poate atinge valori de 39-40°C, dureri în gât şi vărsături. Copilul e agitat, refuză mâncarea şi are dureri puternice la înghiţit. Boala debutează şi cu modificările specifice ale limbii: în prima zi aceasta prezintă un depozit alb-slăninos (“limbă de porţelan”), în a doua zi se descuamează dinspre margini spre bază, în a treia zi are vârful descuamat, în a patra zi e descuamată total, etc. Erupţia se instalează după 24-48 de ore de la debut. Aceasta este difuză, stacojie şi e punctată de mici bubiţe roşii, aspre la pipăit şi este mai intensă pe partea antero-internă a membrelor. Pentru a confirma agentul infecţios responsabil pentru starea copilului, se recomandă efectuarea unui exudat faringian pentru a căuta streptococul beta-hemolitic de grup A. De asemenea, copilului i se testează urina, prin examene de laborator ce se fac la începutul bolii şi apoi săptămânal, timp de 30 de zile.
Igiena, un factor important în tratamentul scarlatinei
Deoarece scarlatina este extrem de contagioasă, copilul trebuie să rămână în casă până în a 21-a zi de la începutul bolii, fiind urmărit în continuare de pediatru sau medicul de familie, timp de o lună. Un accent deosebit se pune pe igienă, urmând a fi dezinfectate temeinic toate obiectele şi articolele cu care intră bolnavul în contact (veselă, lenjerii, prosoape, jucării, periuţa de dinţi etc.) De multe ori, membrii familiei sunt nevoiţi să ea şi ei antibiotic, în scop profilatic, pe care îl decide medicul, în funcţie de fiecare caz în parte. Copilul se consideră vindecat dacă după 21 de zile de la debutul scarlatinei, la două examene bacteriologice consecutive ale exudatului faringian nu s-a mai depistat streptococul hemolitic şi dacă examenele de urină au fost normale. Vestea bună este că după boală rămâne o imunitate durabilă, bazată pe anticorpi antitoxină. Cu un tratament corect şi monitorizare adecvată, scarlatina se vindecă fără urme. (Dana LEPĂDATU)