Ziua femeii din acest an, dedicată şi refugiatelor care fug din calea războiului
Ziua femeii în acest an ar trebui să ne facă să ne gândim, pe lângă mamele, bunicile, surorile, iubitele şi prietenele de lângă noi şi la o categorie de femei care aleg să fugă din calea războiului cu copiii în braţe. Este vorba despre femeile refugiate, cele despre care noi românii nu ştim, deocamdată, foarte multe în afara imaginilor filmate la graniţele stratelor din Balcani sau în taberele de refugiaţi din Europa. Biroul de Informare al Parlamentului European în România propune o dezbatere despre situaţia acestor femei, chiar în luna Marte, dedicată în primul rând celebrării reprezentantelor sexului frumos, “Drumul spre libertate şi demnitate al femeilor refugiate”. Evenimentul are loc vineri, 11 martie, orele 10.30-13.00, la Centrul Cultural Casa Artelor (Casa Eliad) din bulevardul Mircea Vodă, nr. 5, Sector 3, Bucureşti. “Ne dorim ca dezbaterea, organizată în contextul Zilei internaţionale a femeii, să ofere participanţilor o privire de ansamblu asupra aspectelor legate de statutul de refugiat şi solicitant de azil pentru femeile care şi-au părăsit ţara în căutarea unor condiţii de viaţă sigure şi de a oferi un spaţiu de dialog între factorii interesaţi în acest domeniu”, după cum se arată într-o informare de presă. Despre acest subiect vor vorbi europarlamentari români, reprezentanţi ai asociaţiilor care se ocupă de problema refugiaţilor la noi în ţară, dar şi un voluntar care a participat la ajutorarea fugarilor din Orient în taberele din insulele greceşti, cele care sunt poarta de intrare în Europa pentru refugiaţi. Pe lista de discuţii sunt teme legate de poziţia Parlamentului European privind necesitatea unei perspective de gen în abordarea aspectelor legate de politicile de azil, provocările crizei refugiaţilor din perspectivele instituţiilor naţionale şi a organizaţiilor internaţionale şi criza refugiaţilor prin prisma experienţei personale. Chiar dacă subiectul nu are, în aceste moment legătură foarte mare cu viaţa socio-economică din Vrancea, faptul că primii refugiaţi repartizaţi în România au fost transferaţi în regiunea de Sud-Est, la Galaţi, opinia publică are nevoie de informaţii de la autorităţi. România şi-a asumat responsabilitatea preluării câtorva mii de refugiaţi, în anii care urmează. (Iulia CREŢU)
