O pată pe obrazul Sănătăţii vrâncene! Programul de screening de col uterin este "un mare eşec" în Vrancea
Programul Naţional de Screening pentru cancerul de col uterin a început în anul 2012 şi are ca termen de finalizare anul 2016. Cu toate acestea, în cei mai bine de trei ani de derulare nu toţi medicii de familie au înţeles obligativitatea şi necesitatea acestui program de prevenţie şi nu s-au înscris. Până la finele anului 2015, din cei 148 medici de familie care au contract cu Casa de Asigurări de Sănătăte (CAS) Vrancea, doar 104 s-au înscris în program. Probabil medicii au înţeles că este un program benevol, dar în realitate există o lege prin care medicii de familie sunt obligaţi să participe. „Cabinetele de medicină de familie au obligaţia participării la subprogramul de screening pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin, pentru activitatea de informare şi consiliere a femeilor , conform prevederilor art. 83 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii cu modificările şi completările ulterioare”, se arată în Programului Naţional de Screening pentru Cancerul de col uterin.
Programul merge prost în Vrancea
În Vrancea, la cei 148 de medici de familie care sunt în contract cu CAS sunt înscrise circa 80.000 de femei. Dar numai 54.000 pot beneficia de acest program. Şi cu toate acestea, rezultatele întârzie să apară. „Din 54.000 de femei care sunt înscrise la cei 104 medici de familie care au intrat în programul de screening, în cei trei ani de derulare a programului s-au emis doar 11.000 de trimiteri, din care numai 6.648 de femei s-au prezentat până la 1 noiembrie 2015 pentru a face testul”, ne-a declarat medicul Cătălin Groza, coordonator al programului naţional de screening de col uterin în Vrancea. Peste 23.000 de femei nu sunt incluse în program pentru că medicii de familie la care sunt ele arondate nu sunt înscrişi în program. Partea proastă e că aceste femei nu pot să îşi ia trimitere nici de la alţi medici, ci doar de la medicul lor de familei. „O soluţie ar fi aceea ca femeile să poată să ia trimitere de la medicii care sunt în program şi nu de la medicul lor de familie”, este de părere dr. Groza. De asemenea, pentru accelerarea programului se are în vedere şi deplasarea medicilor pe teren pentru recoltarea de probe. „O altă soluţie ar fi să mergem noi în teren şi să recoltăm. Suntem opt medici recoltori, patru la Focşani, doi la Odobeşti şi doi la Adjud. Dar nu avem mijloc de transport şi nu ni se decontează transportul. Avem susţinerea managerului Spitalului Judeţean, Constantin Mândrilă, şi încercăm să găsim o soluţie în acest sens. Dar trebuie să convingem medicii din teritoriu să adune mai multe femei într-o zi şi să mergem să recoltăm la faţa locului”, declară doctorul Cătălin Groza, care adaugă că au fost femei care au venit cu biletul de trimitere de acum un an sau chiar mai mult. „Îl aveau şi îl ţineau acasă. Multe femei nu ştiu despre ce e vorba. Altele nu au avut bani să vină din vârful muntelui să îşi facă analizele. Femeile nu sunt destul de instruite şi nu ştiu despre ce este vorba”.
Ce spune şeful Spitalului Mare
„La nivel de judeţ, nu stăm bine. Medicii sunt reticenţi, deşi este un program naţional. Suntem în discuţii pentru a creea centre în diverse zone, unde să mergem şi să facem screening pentru programul naţional”, ne-a spus şi Constantin Mândrilă, managerul Spitalului Judeţean din Focşani.
Memorii, cereri… şi puţine soluţii
Doctorii din spitale se declară neputincioşi. Tot ceea ce pot face ei este să facă memorii la instituţiile superioare şi să arate care este situaţia. Cine ar trebui să ia măsuri… nu se ştie. „Am vorbit cu CAS, cu DSP, cu medicii de familie, dar nu pot să fac decât nişte memorii în care să arat care este situaţia. Pot doar să le atrag atenţia că acest program nu merge. Programul, din punctul meu de vedere, nu a funcţionat. Deşi de el ar fi putut beneficia 80.000 de femei, cu vârste cuprinse între 24 şi 64 de ani, nici măcar 10% nu au beneficiat”, declară dr. Groza. Medicii care nu sunt înscrişi în program sunt atât din mediu rural, dar şi din Focşani. Fiind vorba despre un program naţional obligatoriu, medicii sunt plătiţi pentru acest program. „Fiecare medic ia 15 lei pentru fiecare formular completat cu nume, prenume, CNP. Recoltorii iau 18 lei, iar medicii de laborator iau circa 20 de lei pentru fiecare caz. Toată lumea este plătită”, insistă dr. Groza.
Prevenţia, cea mai bună armă împotriva cancerului uterin
Testul Papanicolau, atunci când este efectuat regulat, identifică precoce celulele anormale de la nivelul colului uterin, înainte ca acestea să se transforme în celule canceroase. Cu toate că procedura de screening a salvat mii de vieţi până acum, permiţând doctorilor să trateze şi uneori chiar să îndepărteze complet cancerul de col uterin înainte de răspândirea acestuia în tot corpul, Vrancea nu stă tocmai bine nici la acest capitol. Testul Papanicolau verifică modificările celulelor cervicale cauzate de Virusul Papilloma Umam (HPV) ceea ce permite identificarea şi tratarea celulelor atipice cu mult înainte ca orice simptom să apară, motiv pentru care screening-ul este atât de important. De la descoperirea metodei de către Dr. George Papanicolaou, în anul 1928, şi introducerea în practica curentă, în urmă cu 50 ani, utilizarea testului a redus numărul de decese datorate cancerului de col uterin cu peste 75%.
Cum te pregăteşti pentru testul Papanicolau?
Testul Papanicolau nu poate fi efectuat oricând, deoarece trebuie îndeplinite anumite condiţii pentru ca interpretarea să fie cât mai adecvată. Astfel, se recomandă ca programarea pentru acest test să fie făcută la distanţă de ultima menstruaţie, preferabil între zilele 10 şi 14 ale ciclului menstrual. Cu 48 de ore înainte de recoltarea probelor, nu se recomandă folosirea tampoanelor sau cremelor vaginale, ovule sau spermicide şi nu se fac spălături vaginale. De evitat şi contactul sexual cu 48 de ore înainte de recolatre.
Cum şi unde se face testul
Pentru a avea acces la testul gratuit prevăzut de programul naţional de screening pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin, trebuie să vă prezentaţi la medicul de familie, unde veţi primi un formular (FS1) şi o listă a centrelor de recoltare, plus programul de lucru al fiecărui centru alocat programului de screening. Cu acest formular vă prezentaţi la centrul de recoltare, unde se va efectua recoltarea pentru testul Papanicolau. Rezultatele testului vor fi comunicate de către medicul de familie în maximum 30 de zile. Acesta vă va înmâna rezultatul la test şi vă va consilia privind măsurile pe care le aveţi de luat. În cazul unui test negativ, veţi fi reprogramată la următoarea rundă de testare, peste 5 ani. În cazul unor afecţiuni depistate, leziuni displazice sau invazive, precum şi a unor rezultate neconcludente, veţi primi bilet de trimitere către un specialist pentru continuarea investigaţiilor.
Care sunt simptomele cancerului de col uterin
Simptomele cancerului de col uterin sunt deseori vagi. Cancerul poate fi prezent fără să ai nici un simptom. De fapt, majoritatea persoanelor infectate cu HPV - cauza majoră a cancerului de col uterin - nu au simptome. Semnele de avertizare, cum ar fi sângerările sau scurgerile vaginale anormale sunt vagi şi, de altfel, multe femei confundă aceste manifestări cu alte condiţii medicale comune. Dacă ai simptome între două testări Papanicolau (sângerare între menstruaţii, după actul sexual sau după instalarea menopauzei), mergi la medicul tău ginecolog.
Cu cât eşti mai activă sexual şi ai mai mulţi parteneri, şansele să fii infectată cu HPV sunt mai mari. Din păcate, folosirea prezervativului nu oferă protecţie 100%. HPV genital este transmis cu uşurinţă prin contact intim la nivelul pielii din zona genitală. Aceasta include şi atingerea, sexul oral sau sexul cu un partener de acelaşi sex. Este important să reţii că a fi infectată cu HPV nu înseamnă automat că partenerul tău actual a fost infidel. Virusul poate rămâne nedetectat mulţi ani, de aceea este dificil să cunoşti cu exactitate momentul când ai fost infectată sau cine te-a infectat. Infecţia cu HPV este foarte frecventă, 8 din 10 persoane vor fi infectate cândva în cursul vieţii lor. De multe ori, virusul va fi eliminat natural de către organism. Vaccinul împotriva cancerului de col uterin este binevenit, dar nu înseamnă că nu mai faci cancer. Virusul HPV este asociat cu cancerul de col uterin în proporţie de 98-99%. Dar nu înseamnă că dacă faci vaccinul nu mai faci cancer, pentru că factorii de risc pentru cancerul de col uterin sunt mul mai mulţi, printre care raporturile sexuale precoce, parteneri multipli, parteneri fumători, igienă precară, etc. Vaccinul reduce însă semnificativ riscul de a face cancer.
Un test anormal nu înseamă că ai cancer
Testul Papanicolau se efectuează pentru a evidenţia precoce prezenţa modificărilor la nivelul celulelor colului uterin cauzate de infecţia persistentă cu HPV. Foarte rar însă un test anormal înseamnă automat cancer cervical. Frecvent, semnificaţia anomaliilor celulare identificate este aceea că celule recoltate de la nivelul colului uterin arată diferit de celulele normale, atunci când sunt examinate la microscop. Dacă nu sunt tratate, aceste leziuni pot progresa în ani de zile spre cancer. Toate femeile cu un test anormal trebuie să fie supravegheate cu atenţie de către medic. „Un test anormal nu înseamnă că neapărat cancer. Diagnosticul de cancer de col uterin se pune în trei etape. Prima etapă este testul Papanicolau. Dacă acesta este modificat se face colposcopia. Dacă şi aceia este modificată se face biopsia. Doar biopsia poate să pună diagnosticul de certitudine de cancer. Testul Papanicolau ne arată doar că sunt ceva modificări, dar acestea pot fi inflamatorii, infecţioase, neoplazice. Se face tratament, se reface testul Papanicolau şi dacă şi la al doilea test iese tot modificat se face colposcopie şi abia apoi biopsie pentru a avea un diagnostic cert”, a explicat dr. Cătălin Groza.
Testul PAP nu doare, însă poate fi inconfortabil
De la introducerea sa în practica curenţă, utilizarea testului a redus numărul de decese datorate cancerului de col uterin cu peste 75%. Nu trebuie să nu-ţi mai faci testul PAP din cauza senzaţiei neplăcute pe care ai avut-o, poate, la examenele anterioare. Este dificil să te relaxezi înaintea procedurii, în special dacă este prima oară sau dacă eşti îngrijorată de rezultate. Însă, dacă nu încerci să te relaxezi, îi va fi mult mai dificil medicului să introducă speculul din cauză pentru că muşchii vaginali se contractă atunci când ţi-e teamă sau eşti anxioasă. "Respiră profund de câteva ori şi spune-ţi că dacă te relaxezi, testul va fi recoltat mult mai rapid şi uşor. În definitiv, acest test îţi poate salva viaţa!", spun specialiştii consultaţi de ziarul nostru. (Dana LEPĂDATU)
Anunțuri ZdV Premium
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 5
Adaugă comentariu
Oana, acum 3027 zile, 1 ora, 17 minute, 23 secunde
, acum 3027 zile, 12 ore, 3 minute, 35 secunde
GIGI POPESCU, acum 3029 zile, 7 ore, 1 minut, 11 secunde
GIGI POPESCU, acum 3029 zile, 8 ore, 58 minute, 27 secunde
Moldoveanu Camelia, acum 3029 zile, 11 ore, 52 minute, 31 secunde 
