Social

Supăraţi pe viaţă sau dezamăgiţi în dragoste, îmbrăţişează moartea

Raluca Manolache
25 mai 2015 1371 vizualizări
Conform specialiştilor de la Direcţia de Sănătate Publică, 2,12% din elevii de gimnaziu şi 0,26% din elevii de liceu, chestionaţi anul trecut, susţin că au încercat să se sinucidă u numărul tentativelor este unul destul de ridicat, în condiţiile în care nu există săptămână în care, la Spitalul Focşani, să nu ajungă persoane care, fie într-un moment de rătăcire, fie din cauza depresiei au recurs la gesturi care le-ar fi putut pune viaţa în pericol u medicii atrag atenţia că nu toate persoanele trebuie să fie catalogate drept sinucigaşe u sunt persoane care doresc atenţie, fără să se gândească la consecinţe

Vrancenii au gânduri de suicid din ce în ce mai dese. Tot mai multe persoane îşi pun viaţa în pericol într-un moment de rătăcire şi nu se gândesc la consecinţe. Dramele s-au ţinut lanţ în rândul adolescenţilor din Vrancea în ultimele luni, după ce două eleve şi-au luat viaţa din cauza neînţelegerilor cu părinţii şi a poveştilor de dragoste neîmplinite. Ramona Ţuţoi, în vârstă de 14 ani, elevă în clasa a VII-a la Şcoala din comuna Păuleşti, a fost găsită spânzurată de un copac, cu eşarfa pe care o purta la gât. Mihaela Gabriela Munteanu, o adolescentă de 17 ani, din comuna Tătăranu, elevă în clasa a X-a la Colegiul Tehnic „Ion Mincu” Focşani, s-a spânzurat în podul casei în care locuia cu bunicii ei. Acestea sunt doar două exemple de situaţii în care planurile de suicid au fost duse până la capăt, adolescenţii fiind „atraşi” de aceste gesturi radicale.

Raport alarmant despre elevii de generală şi liceu din Focşani

Dramele s-au ţinut lanţ în rândul adolescenţilor din Vrancea în ultimele luni, după ce două eleve şi-au luat viaţa

Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Vrancea a realizat anul trecut un raport cu privire la monitorizarea riscului specific pentru sănătate generat de comportamentele cu risc. Conform unei metodologii, s-au evaluat şase arii comportamentale cu risc, fiind incluşi în această testare 47 elevi din ciclul gimnazial - cls. VII - VIII –Şcoala Gimnazială " Nicolae Iorga " şi 374 elevi din clasele IX - XII de la Colegiul Tehnic " V. Cotea" şi Colegiul Tehnic "Traian Vuia", din Focşani. În urma analizei chestionarelor, s-a constatat că 2,12% din elevii de gimnaziu şi 0,26% din elevii de liceu au încercat să se sinucidă. De altfel, numărul tentativelor este unul destul de ridicat în condiţiile în care nu există săptămână în care la Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sf. Pantelimon” Focşani să nu ajungă persoane care, fie într-un moment de rătăcire, fie din cauza depresiei, au recurs la gesturi care le-ar fi putut pune viaţa în pericol. Cei mai mulţi dintre pacienţii preluaţi de medicii de la Urgenţe prezintă intoxicaţie cu medicamente pentru calmarea durerilor, pentru tratarea unor afecţiuni precum gastrită, epilepsie, probleme renale, sau cu diferite substanţe utilizate în gospodărie. Sunt şi situaţii în care tinerii recurg la automutilare şi nu au lipsit nici cazurile de spânzurare, dar persoanele în cauză au fost salvate la timp de familie.

Certurile cu familia, singurătatea şi lipsa banilor - cauze de suicid

Toţi aceşti pacienţi ajung, în cele din urmă, în secţia de psihiatrie unde sunt preluaţi de medicii specialişti. Astfel, cauzele pentru care oamenii încearcă să îşi ia viaţa sau doar să atragă atenţia celor din jur se împart în funcţie de vârstă. „Ne referim la vârstele tinere, 25 – 40 de ani, persoane aflate în faţa unor probleme. Mă refer la situaţii de viaţă, dacă trec prin divorţ, separare, moartea partenereului, pierderea locului de muncă, probleme financiare, situaţii care par la un moment dat fără ieşire şi conduc la actul suicidal. Există destul de multe cazuri în care ne lovim de conflicte în familie. Fie că există situaţii în care locuiesc mai multe generaţii şi atunci este un conflict de generaţii, fie că e un părinte abuziv, consumator de alcool, agresiv, sau un soţ cu manifestări agresive în familie, situaţii conflictuale frecvente. La toate lucrurile acestea se adaugă consumul de alcool, uneori consumul de droguri, un consum ce apare iniţial generat de factorii stresori. Ne ducem şi ne rezolvăm problemele în alcool. Mai departe, se creează un cerc vicios, dependenţă, depresia, depresia duce la comportamentul suicidal. Dacă ne referim la persoanele mai în vârstă, suntem în situaţia în care omul înregistrează pierderi pe toate planurile. Este momentul pensionării, momentul declinului economic, declinului social, în general nu mai există relaţii interumane chiar atât de constructive şi totul duce la o izolare existenţială. Să nu mai vorbim de pierderea partenerului de viaţă la vârstă înaintată, considerată cel mai mare stres existenţial din viaţa omului”, ne-a precizat dr. Gabriela Florea, şefa secţiei de psihiatrie.

„Suicidul reprezintă o urgenţă psihiatrică”

Medicii atrag atenţia că nu toate persoanele trebuie să fie catalogate drept sinucigaşe. Sunt şi situaţii de persoane care doresc atenţie şi iau anumite decizii pe moment, fără să se gândească la consecinţe. În astfel de situaţii vorbim despre parasuicid pentru că „ avem doar acţiunea în sine, dar nu are ca scop suprimarea vieţii”, menţionează dr. Gabriela Florea. „Tentativa de suicid sau suicidul în sine este actul intenţionat, care urmăreşte suprimarea vieţii. Dacă ne referim la parasuicid, el se referă la actele autodistructive, fie că este ingestia medicamentoasă, fie că sunt tentativele prin automutilare, dar nu intenţionăm suprimarea vieţii. Intenţia suicidală clară apare în bolile psihice, dacă vorbim de tulburările afective, depresia majoră, de tulburarea afectivă bipolară, de schizofrenie, de tulburările de personalitate. Atunci vorbim de tentativă de suicid real. Suicidul reprezintă o urgenţă psihiatrică şi atunci este nevoie de spitalizare. Spitalizare care impune terapie medicamentoasă şi psihoterapie. Internăm şi tratăm, nu putem să lăsăm pacientul acasă. Dacă ne referim la parasuicid, şi a fost o situaţie de moment, atunci de regulă se recomandă consiliere. Mergem pe psihoterapie”, a adăugat dr. Gabriela Florea. Sunt însă şi pacienţi care refuză consilierea de specialitate pentru că nu doresc să fie încadraţi în categoria celor cu probleme psihice. Medicii atrag însă atenţia că relaţia cu familia joacă un rol important în tratarea acestor bolnavi. (Raluca MANOLACHE)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.