Social

Nea Păun Neacşu, conducătorul “Chipăruşului” mai bine de jumătate de veac, s-a prăpădit

Ziarul de Vrancea
7 nov 2014 2711 vizualizări
Neacşu Păun a condus timp de 53 de ani Ansamblul din Nereju u el s-a ridicat la ceruri joi, 6 noiembrie u pentru ca trecerea în lumea de dincolo să se facă întocmai obiceiului pe care l-a promovat toată viaţa, colegii săi din Ansamblul “Chipăruşul” şi-au luat rămas bun aşa cum Nea Neacşu şi-ar fi dorit: prezentând la priveghi ritualul cu măştile care îmblânzesc moartea


La aproape 90 de ani Neacşu Păun, deşi era suferind, a păstrat tot timpul legătura cu cei pe care i-a îndrumat în ultima jumătate de veac. Se retrăsese de ceva timp din cauza problemelor de sănătate, dar a continuat să-i îndrume din umbră pe colegii săi din ansamblul tradiţional al comunei Nereju, celebru peste tot în ţară. I-a plăcut fluierul, fiind unul dintre fluieraşii care încântau auzul de câte ori urca pe scenă. “Mergea de tânăr cu bătrânii prin sat cu acest obicei al nostru”, ne-a declarat Nataliţa Dudu, directoarea Căminului Cultural Nereju. Neacşu Păun a condus “Chipăruşul” din anul 1957, iar în ultimii ani ştafeta a fost preluată de Ştefan Harabagiu, cunoscut ca Nea Doldor. De altfel, cei doi îşi împărţeau foarte clar atribuţiile: unul se ocupa doar de fluieraşi, iar Nea Doldor de dansatori. Din păcate, fluieraşii l-au pierdut pe cel mai priceput dintre ei, dar le-a rămas tot ceea ce Neacşu Păun i-a învăţat. De altfel, se spune că vestitul fluieraş din Munţii Vrancei avea caiete întregi cu notiţe pe care şi le-a luat în tinereţe de la înaintaşii săi, cu tot ceea ce înseamnă obiceiuri ale locului. Neacşu Păun va fi condus astăzi pe ultimul drum în cimitirul de la Nereju Mare, iar pentru ca trecerea în lumea de dincolo să se facă întocmai obiceiului pe care l-a promovat toată viaţa, colegii săi din Ansamblul “Chipăruşul” şi-au luat rămas bun aşa cum Nea Neacşu şi-ar fi dorit: prezentând aseară la priveghi, ritualul de înmormântare specific zonei. 

“Chipăruşul nu trebuie să moară”

Eugen Stoianof, consultant artistic în cadrul Centrului Cultural Vrancea, unul dintre cei care l-au cunoscut bine pe Nea Neacşu Păun, îl numeşte pe acesta “cea mai distinsă personalitate artistică a folclorului tradiţional vrâncean”. Iată mai jos necrologul scris de Eugen Stoianof: “Neacşu Păun s-a retras spre Odihna Veşnică, dar "CHIPĂRUŞUL" nu trebuie să moară. Născut în vatra satului Nereju, vestitul fluieraş Neacşu Păun,"sufletul creator" al valorosului Ansamblu tradiţional "Chipăruşul" din comuna Nereju, personalitate artistică distinctă în cadrul acestuia, a condus artistic, mai bine de cinci decenii, destinele vestitului ansamblu pe scenele celor mai importante manifestări culturale judeţene, naţionale şi internaţionale, promovând cu deosebit talent şi mândrie specifică mocanilor vrânceni, cele mai valoroase creaţii ale culturii tradiţionale nerejene la cel mai înalt nivel artistic şi spectacular. Astăzi, când virtuozul Neacşu Păun, la respectabila vârstă de 90 de ani, se retrage dintre noi mergând să încânte cu minunatu-i
fluier îngerii, ne rămâne în amintire şi pomenire ca "cea mai distinsă personalitate artistică a folclorului tradiţional vrâncean, caracter şi
talent nativ deosebit, pe care comunitatea nerejeană,Vrancea însăşi, l-a zămislit în mod fericit, înnobilindu-l cu importanta misiune de a
păstra şi transmite generaţiilor care vin, pagini nescrise, dar create, culese şi interpretate de el, din tezaurul folclorului tradiţional vrâncean".      Dumnezeu să te odihnească, nea Neacşu!”. (Mihaela VLĂDESCU)

Ce este Chipăruşul

“Chipăruşul” este un ansamblul folcloric din Nereju care poartă numele unui dans funerar, specific zonei Vrancei, după unii unic în ţara noastră şi chiar în Europa. Acesta era practicat la nivelul comunităţii încă din perioada precreştină şi consta în realizarea unui dans în faţa casei celui mort. Doisprezece bărbaţi cu feţele acoperite de măşti tradiţionale confecţionate din blană de oaie argăsită, aşezaţi unui în spatele celuilalt şi legaţi cu „lanţul vieţii”, dansau în jurul unui foc. Din când în când săreau peste acesta, ca simbol al purificării sufletului celui decedat. (M. V.)



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
obicitur, acum 1128 zile, 22 ore, 5 minute, 13 secunde
Descrierea o avem in volumul..pe care nici Biblioteca Judeteana nu il are din pacate....Nerej. Un village d’une région archaïque...Bucuresti, Institut Roumain des Sciences Sociales, 1940
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.