Haiducul care aduce lumina la necăjiţii Vrancei
Zilele acestea se află în Vrancea Iulian Angheluţă, un bucureştean care a decis la începutul acestui an să lase job-ul din capitală pentru a-şi pune în aplicare un proiect ce-i este mai aproape de suflet: “Lumină pentru Romania”. Proiectul, care este unul socio-eco-cultural, aşa cum îl descrie bucureşteanul, constă în cutreierarea ţării, timp de cateva luni, dar nu cu autoturismul, cum poate vă închipuiţi, ci cu bicicleta. Iulian Angheluţă merge în localităţile izolate în care află că există persoane care nu au fost niciodată conectate la reţeaua de energie electrică. Cu ajutorul unor oameni de bine, Iulian Angheluţă aduce lumina în casele sărmanilor care stau în întuneric. “De ce Lumină pentru România? Pentru că mi-am propus să fac lumină în vieţile românilor care încă mai trăiesc în întuneric. Pentru că vreau să aduc la lumină realităţile din România, aşa cum le văd eu de pe bicicletă. De ce lumină? Pentru că fără ea nu poţi vedea şi gândi limpede. Sunt mulţi români care trăiesc la lumânare sau lampa cu gaz şi este greu să mergi înainte pe întuneric. Cum vei alege oamenii? Este greu să alegi, fiecare viaţă este unică. Am făcut o lungă documentare pe internet şi cu ajutorul prietenilor. Aştept în continuare informaţii...”, scrie Iulian Angheluţă pe blogul său. Fondatorul Aociaţiei „Free Mioriţa” a fost impulsionat în noua sa iniţiativă de succesele avute cu proiectele „Lumină pentru Ursici” şi „Lumină pentru Ineleţ” pe care le-a derulat în toamna anului trecut şi în urma cărora mai multe familii din judeţul Hunedoara precum şi o şcoală din Caraş-Severin pot deschide televizorul sau calculatorul după ce au fost montate mai multe panouri solare.
Trei familii fără energie electrică, pe lista de priorităţi
Bătranul din Poiana Stoichii pe care bucureşteanul vrea să-l ajute
Iulian Angheluţă a ajuns în Vrancea la Jitia şi la Vintileasca, unde vrea să ajute trei familii care nu şi-au văzut niciodată locuinţele conectate la reţeaua electrică. Un bătran din cătunul Poiana Stoichii şi două familii din Jitia şi din Brădăceşti, comuna Nereju, sunt cei pe care vrea să -i ajute. Sambătă va ajunge şi la Soveja unde a aflat că ar exista o bătrană singură şi fără posibilităţi materiale care foloseşte încă lampa cu gaz. „Am făcut o cerctare înainte de a pleca pe teren şi am realizat o hartă a traseului. Caut cazuri sociale care au nevoie de energie electrică, dar care doresc să iasă din situaţia în care se află. Asta fac: pedalez, vorbesc cu oamenii, încerc să-i ajut”, ne-a declarat Iulian Angheluţă. Pentru aceste familii bucureşteanul-haiduc caută apoi oameni de bine care doresc să ajute nevoiaşii şi, cu ajutorul acestora, aduce lumina în casele lor. „Costul nu este foarte mare: cam 3 mii de lei pentru o gospodărie unde montăm un panou solar, un panou de siguranţă, un transformator, un acumulator şi cateva becuri”, mai spune Iulian Angheluţă. Cu ajutorul acestora, oamenii care nu au avut energie electrică niciodată au parte de electricitatea necesară pentru a putea deschide un televizor sau un aparat de radio.
Cele mai izolate localităţi, „călcate” cu bicicleta
Călător în Vrancea (foto facebook)
Următorul pas pe care-l va face „haiducul” este un apel către companii private şi donatori pentru a ajuta familiile identificate de el. Toţi cei care doresc să-l ajute să facă oamenii fericiţi se pot adresa Asociaţiei „Free Mioriţa” pe care acesta o conduce. „Sunt trei factori care s-au combinat în realizarea acestui proiect: atracţia pentru Romania, dorinţa de a ajuta oamenii şi plăcerea de a pedala. Pedalez în medie cam 50-60 km pe zi”, mai spune Iulian Angheluţă. După judeţul nostru bucureşteanul va lua la pedalat Moldova unde a aflat că există numeroase gospodării dar şi unităţi de învăţămant neelectrificate. Turul ţării pe bicicletă se va încheia în toamnă, atunci cand probabil va fi gandit un alt proiect. (M. VLĂDESCU)
Ultimul sat neelectrificat din Vrancea
În Vrancea încă există o localitate neelectrificată şi sunt puţine şanse să fie luminată în viitorul apropiat. Dintr-un total de 273 de localităţi sunt electrificate 272 şi numai una a rămas nelectrificată. Este vorba de un cătun din Munţii Vrancei în care trăiesc 14 familii, Piscul Reghiului din comuna Reghiu, cătun în care mai sunt recenzaţi 21 de locuitori, cei mai mulţi oameni în varstă. "În afară de dificultăţile de acces în această localitate izolată pe un drum de pămant de 7 km într-o stare tehnică deplorabilă, impracticabil pe timp umed, principalul impediment în calea electrificării acestei ultime localităţi îl reprezintă finanţarea necesară”, se arată în strategia de dezvoltare a judeţului. Strategia comandată de Consiliul Judeţean mai arată cheltuielile mari suportate pentru a aduce lumina în casele oamenilor din Poiana Stoichii, ultimul sat electrificat din judeţ. “S-au cheltuit 800.000 de lei noi, însemnand 30.000 de lei noi pentru fiecare familie. În funcţie de distanţa pană la stalp, sătenii au mai plătit pentru branşamente între 2.000 şi 25.000 lei noi. Lucrarea de instalare a reţelei de înaltă tensiune pană în Piscul Reghiului ar costa în jur de 1.200.000 lei iar conectarea unei locuinţe, datorită distanţelor mari între acestea, ar urca la 2.500 lei, sumă inaccesibilă majorităţii locuitorilor. În condiţiile în care finanţarea extinderii reţelelor electrice a fost scoasă de la societăţile de distribuţie a energiei electrice recent privatizate şi lăsată în răspunderea consiliilor locale şi judeţene iar finanţarea de la bugetul de stat este pauperă, rezolvarea problemei locuitorilor din Piscul Reghiului nu pare a avea soluţie, cel puţin în viiorul apropiat. Alte probleme de zone neelectrificate nu se înregistrează decat în ariile recent dezvoltate ale unor localităţi în majoritate urbane, unde, datorită evoluţiei rapide a dezvoltării imobiliare, răman temporar străzi cu retele insuficient extinse dar care se rezolvă rapid prin efortul conjugat al autorităţilor locale şi al companiilor distribuitoare”, se mai arată în Strategia de dezvoltare a judeţului. Reţeaua de linii electrificate în acest judeţ are o lungime de 102.000 km, după cum reiese din Strategia de dezvoltare a judeţului 2007-2013.