Social

Reforma în sănătate!Lista schimbărilor care îi aşteaptă pe vrancenii care merg la medic

Raluca Manolache
2 iun 2014 3658 vizualizări
De la 1 iulie mergem la medic după noi reguli u medicii de familie vor putea elibera reţete pentru bolvanii cronic şi vor putea realiza consultaţii pe care nu aveau dreptul să le acorde pană acum u autorităţile vor să reducă numărul de internări în spital, asistenţa medicală spitalicească urmand să se acorde mai ales în regim de spitalizare de zi u practic, internările se vor face doar pentru cazuri cu adevărat grave u consultaţiile vor fi de mai multe tipuri, iar internările se vor face în funcţie de anumite criterii

Se modifică regulile din sistemul public de sănătate! Din această lună persoanele care cotizează la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, dar şi cei care nu au plătit o zi pentru a beneficia de calitatea de asigurat, ar fi trebuit să meargă la medic după noi reguli. Aceasta pentru că la 1 iunie 2014 a intrat teoretic în vigoare Hotărarea de Guvern prin care au fost reglementate pachetele de servicii medicale, minimal şi de bază, precum şi Contractul-cadru în sănătate valabil în perioada 2014 - 2015. Noile reguli se vor aplica însă de la 1 iulie după ce furnizorii de servicii medicale vor încheia contractele de finanţare cu Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) Vrancea. Şi nu puţine sunt modificările aduse de autorităţi. Aşa se face că asiguraţii cu varsta de pană în 39 de ani vor trebui să se prezinte la medicul de familie o dată la 3 ani, iar cei de peste 40 de ani, anual. Totul pentru ca bolile grave să fie depistate din timp şi să nu mai fie costisitoare pentru sistem. Prin noile prevederi, medicii de familie pot scrie reţete pentru pacienţii cu boli cronice, lucru care pană acum nu se putea face, dar vor putea realiza şi unele consultaţii pe care nu aveau dreptul să le realizeze. În spital s-au stabilit şi factorii de care trebuie să se ţină seama pentru internare. Ziarul nostru vă prezintă în grupajul de astăzi noutăţile după care se va ghida sistemul sanitar de stat din această lună.

Cine beneficiază de servicii medicale

Autorităţile au stabilit după ce criterii vor fi tratate persoanele asigurate şi cele neasigurate. Pachetul de servicii de bază se acordă asiguraţilor şi cuprinde serviciile medicale, serviciile de îngrijire a sănătăţii, medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale şi alte servicii la care au dreptul asiguraţii. De pachetul minimal de servicii – în sistemul asigurărilor sociale de sănătate – beneficiază persoanele care nu fac dovada calităţii de asigurat şi cuprinde servicii de îngrijire a sănătăţii, medicamente şi materiale sanitare numai în cazul urgenţelor medico-chirurgicale şi al bolilor cu potenţial endemoepidemic, monitorizarea evoluţiei sarcinii şi a lăuzei, servicii de planificare familială, servicii de prevenţie. S-au stabilit şi niveluri generale de prioritate – indicaţia privind durata maximă a timpului de programare la acelaşi segment de asistenţă medicală sau trimitere către un alt segment de asistenţă, într-un interval de timp corespunzător nivelului de prioritate pentru fiecare condiţie clinică. Nivelurile de prioritate sunt utilizate în vederea întocmirii listelor de prioritate, cu excepţia nivelului de prioritate 0:
 -  nivel de prioritate 0 – afecţiuni cu potenţial imediat ameninţător de viaţă pentru care se impune trimiterea imediată pentru spitalizare de urgenţă, fiind obligatorie acordarea primului ajutor şi asigurarea asistenţei medicale de urgenţă adecvată prin apelarea la 112 sau internarea pacientului, dacă cabinetul se află în structura unui spital care deţine capacitatea şi competenţele necesare pentru tratarea cazului respectiv;
 -  nivel de prioritate 1 – afecţiuni cu impact potenţial semnificativ al intervenţiei precoce de a preveni complicaţii severe pentru care se impune trimiterea către ambulatoriul de specialitate/spital, după caz; se recomandă trimiterea în maximum 7-28 zile;
 -  nivel de prioritate 2 – situaţii clinice neameninţătoare de viaţă, dar cu un orizont de timp limitat pentru ca intervenţia să prevină deteriorarea funcţională pentru care se impune trimiterea către ambulatoriul de specialitate; se recomandă trimiterea în maximum 1-3 luni;
 -  nivel de prioritate 3 – evaluare complexă/precizare de diagnostic pentru pacienţi stabili a căror afecţiune nu prezintă potenţial de deteriorare rapidă sau afectare uşoară ori moderată a statusului funcţional pentru care se impune trimiterea către ambulatoriul de specialitate; se recomandă trimiterea în maximum 3-6 luni;
S-au stabilit şi trei tipuri de consultaţii:
Consultaţie de tip A – consultaţie scurtă: îngrijirea pentru o afecţiune cronică confirmată, în relaţie cu una sau mai multe boli, pentru care se aplică deja un plan de management, caracterizată prin sarcini simple şi care poate include următoarele: anamneză, examinare clinică, management limitat al bolii – prescriere medicaţie, concediu medical, urmărire indicaţii igieno-dietetice, bilet de trimitere, înregistrare informaţii clinice în dosarul electronic al pacientului, de la data implementării acestuia;
Consultaţie de tip B – consultaţie standard – având două subcategorii, consultaţie de nivel B1 şi consultaţie de nivel B2;
1. consultaţia de tip B1 – constă în îngrijirea pentru o afecţiune care nu este confirmată, în relaţie sau nu cu una sau mai multe boli preexistente, şi poate include următoarele: anamneză detaliată, examinarea clinică specifică specialităţii, inclusiv manevrele uzuale din practica curentă, stabilirea planului de investigaţii cu interpretare, stabilirea planului de management al bolii, inclusiv activităţi de suport;
2. consultaţia de tip B2 – constă în îngrijirea pentru monitorizarea pacientului cu una sau mai multe afecţiuni cronice, pentru care există periodicitate menţionată în planul de management şi poate include următoarele: bilanţul stării de sănătate, examen clinic, investigaţii, urmărirea şi/sau actualizarea planului de management, activităţi de suport;
Cum vor fi tratate persoanele neasigurate
De servicii medicale gratuite vor beneficia şi persoanele neasigurate în sistemul public de sănătate, dar tipul şi numărul acestor servicii este redus.  Dacă ajung la medicul de familie, persoanele neasigurate pot beneficia de  servicii medicale pentru situaţiile de urgenţă medico-chirurgicală,  supraveghere şi depistare de boli cu potenţial endemoepidemic, consultaţii de monitorizare a evoluţiei sarcinii şi lehuziei, consultaţiile de planificare familială, servicii de prevenţie şi activităţi de suport. Pachetul minimal cuprinde servicii medicale acordate în regim de spitalizare continuă şi de zi şi se acordă în situaţia în care pacientul nu poate dovedi calitatea de asigurat. Criteriile pe baza cărora se efectuează internarea pacienţilor în regim de spitalizare continuă sunt:
 - urgenţă medico-chirurgicală în care este pusă în pericol viaţa pacientului sau care are acest potenţial până la rezolvarea situaţiei de urgenţă;
 - boli cu potenţial endemoepidemic până la rezolvarea completă a cazului;
 -  naşterea.  Criteriul pe baza căruia se efectuează internarea pacienţilor în regim de spitalizare de zi este situaţia de urgenţă medico-chirurgicală.

De ce servicii beneficiază asiguraţii

Criteriul pe baza căruia se efectuează internarea pacienţilor în regim de spitalizare de zi este situaţia de urgenţă medico-chirurgicală

Toate persoanele cu varsta între 18 şi 39 ani, dar fără simptome de boală şi care sunt asigurate, trebuie să se prezinte o dată la 3 ani la medicul de familie, iar cele de peste 40 ani, anual. În urma acestor vizite, medicul de familie va evalua expunerea la factorii de risc finalizată prin completarea riscogramei pentru grupa de vârstă şi sex. Pentru persoanele asimptomatice cu varsta între 18 şi 39 ani depistate cu risc înalt, consultaţiile preventive de evaluare se acordă anual. Pacienţii vor putea beneficia şi de servicii medicale adiţionale. Aceste servicii sunt acordate numai în cadrul cabinetelor care au dotarea corespunzătoare, iar medicul de familie are competenţă dobândită prin parcurgerea unui program educaţional specific, certificat suplimentar, după caz. Serviciile adiţionale sunt: efectuare şi interpretare EKG pentru monitorizarea bolilor cardiovasculare confirmate, ecografie generală - abdomen şi pelvis.
Ce analize medicale îţi poti face gratuit
Pachetul de servicii medicale de bază în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţile paraclinice cuprinde 103 analize de laborator, cele mai cunoscute fiind  hemoleucograma completă,  determinarea timpului de coagulare a sangelui, creatinina serică, glicemie, colesterol seric total, testare HIV la gravidă, exsudat faringian, urocultură,  coprocultură etc. Asiguraţii vor beneficia gratuit şi de următoarele tipuri de investigaţii: examen radiologic cranian standard, radiografie de membre,  radiografie retroalveolară, radiografie panoramică, mamografie în două planuri/pentru un san, ecografie generală (abdomen şi pelvis),  EKG,  ecocardiografie, RMN.

Condiţii de internare în spital

Aşa cum au anunţat şi autorităţile, se doreşte reducerea numărului de internări în spital. S-a stabilit că în funcţie de durata de spitalizare, asistenţa medicală spitalicească se acordă în regim de: spitalizare continuă şi spitalizare de zi.  Asistenţa medicală spitalicească în regim de spitalizare continuă cuprinde îngrijiri de tip acut şi îngrijiri de tip cronic şi se acordă cu respectarea următoarelor criterii de internare:
a) naştere;
b) urgenţe medico-chirurgicale şi situaţiile în care este pusă în pericol viaţa pacientului sau care au acest potenţial, ce necesită supraveghere medicală continuă;
c) boli cu potenţial endemoepidemic care necesită izolare;
d) bolnavi aflaţi sub incidenţa art. 109, 110, 124 şi 125 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, şi în cazurile dispuse prin ordonanţă a procurorului pe timpul judecării sau urmăririi penale, care necesită izolare ori internare obligatorie, şi tratamentul persoanelor private de libertate pentru care instanţa de judecată a dispus executarea pedepsei într-un penitenciar-spital, precum şi tratamentul pacienţilor din penitenciare ale căror afecţiuni necesită monitorizare şi reevaluare în cadrul penitenciarelorspital;
e) afecţiuni pentru care diagnosticul şi/sau tratamentul nu pot fi monitorizate în ambulatoriu sau spitalizare de zi.
Factorii de care trebuie să se ţină cont cumulativ în luarea deciziei de internare în regim de spitalizare continuă sunt:
a) severitatea semnelor şi simptomelor prezentate de pacient;
b) predictibilitatea medicală a unei evoluţii negative, nedorite a pacientului;
c) nevoia pentru şi disponibilitatea analizelor/investigaţiilor diagnostice;
d) epuizarea resurselor diagnostice şi terapeutice în celelalte domenii de asistenţă medicală. Pacienţii care prezintă un bilet de internare pentru spitalizare continuă vor putea fi programaţi pentru internare, în funcţie de afecţiune şi de gravitatea semnelor şi simptomelor prezentate şi de disponibilitatea serviciilor unităţii spitaliceşti solicitate. Prevenirea spitalizărilor continue considerate evitabile se va realiza prin diagnosticare precoce, abordare, tratament şi monitorizare, respectiv supraveghere corespunzătoare, în ambulatoriu şi în spitalizarea de zi, după caz.

Spitalizare de zi

S-a stabilit şi o listă cu afecţiunile care pot fi diagnosticate şi tratate în regim de spitalizare de zi:
- afecţiunile şi procedurile prevăzute în norme;
- afecţiuni pentru care se acordă servicii de chimioterapie, radioterapie, brahiterapie, litotriţie, implant de cristalin, întrerupere de sarcină cu recomandare medicală, amniocenteză, biopsie de vilozităţi coriale, administrarea tratamentului pentru profilaxia rabiei;
- instalarea de gastrostome sau jejunostome percutane pentru administrarea nutriţiei enterale;
- proceduri specifice de terapia durerii, conform normelor;
- instalarea de catetere intravenoase pentru utilizare îndelungată, tunelizate şi/sau cu cameră implantabilă pentru diverse metode terapeutice, conform normelor;
- afecţiuni care necesită administrare de medicamente pentru care este necesară aprobarea comisiilor de experţi constituite la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate;
- HIV/SIDA care necesită monitorizarea bolnavilor.
Rămane de văzut cum vor fi puse în practică toate aceste modificări şi dacă va exista finanţarea necesară pentru ca asiguraţii să beneficieze de toate aceste servicii medicale fără să mai fie puşi în situaţia de a scoate bani din buzunar. (Raluca MANOLACHE)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.