Social

VIDEO!!!Încondeiatul ouălor, în Joia Patimilor, în Vrancea arhaică

Ziarul de Vrancea
17 apr 2014 1148 vizualizări
La Podu Nărujii, oamenii fac tot posibilul să păstreze tradiţiile vii şi să le transmită tinerilor u cele mai tradiţionale gospodine încă folosesc plante pentru a da culoare ouălor de pe masa de Paşte u ouăle roşii care se păstrează peste an indică norocul fiecăruia, iar cojile lor sunt utile pentru tratarea diferitor boli

Mai sunt două zile până la învierea Mântuitorului nostru Iisus Cristos, când creştinii celebrează cea mai mare sărbătoare de peste an, Sfintele Paşti. Tradiţia spune că, în ultimele zile de post, dar mai ales în Joia Mare, se înroşesc ouăle, încondeiatul (închistritul) ouălor reprezentând un meşteşug de mare fineţe. În satul Podu Nărujii, tradiţia încondeierii a fost transmisă din generaţie în generaţie, fiind păstrată cu sfinţenie. În ultimii ani însă, tinerii nu au mai fost la fel de interesaţi de acest obicei, fapt ce le-a cam pus pe gânduri pe gospodine. Şi nepoţii mătuşii Săndica Rebega au mai uitat din datini, aşa că gospodina noastră a decis ca, în acest an, să-şi deschidă uşile casei pentru copiii din sat care doresc deprindă tainele încondeierii ouălor. Dis-de-dimineaţă, au ciocănit la uşa mătuşii, care i-a primit cu drag, pregătită să le destăinuie secrete doar de ea ştiute.

Din culorile naturii ies ouăle de Paşte

Pregătirea ouălor cere pricepere şi talent, aşa că nu este la îndemâna oricui să devină ucenicul mătuşii Săndica. Alese cu grijă, să nu fie crăpate sau pătate, ouăle se spală şi se încălzesc la temperatura optimă care asigură condiţii bune pentru aplicarea modelului cu ceară. „Modelele aplicate - folosite de părinţii, bunicii şi străbunicii noştri - sunt inspirate de natură, flori, frunze, de obiectele din gospodărie, de uneltele din ogradă sau de momentele trăite de fiecare dintre noi: avem frunză de stejar, pomul vieţii, cărarea rătăcită, diferite flori de primăvară, peştele în coteţ, grebla, sapa, furca ş.a.” Cine îşi doreşte să încondeieze ouă pentru sfintele sărbători de Paşte, îşi face, în timp, propriile sale modele. Care este secretul obţinerii unor ouă frumoase? "Consistenţa cerii şi culorile obţinute din plante care sunt sută la sută naturale, sănătoase”, ne-a spus Săndica Rebega, din Podu Nărujii. Secretul celor mai frumoase culori a ajuns şi la copii, graţie bibliotecii şi căminului cultural din sat. „La noi în comună femeile îşi pregătesc culorile folosind flori de sovârf, coajă de măr şi foi de ceapă, care dau acest portocaliu spre roşu, foarte frumos. Obiceiul încondeierii ouălor este vechi de sute de ani. Dorinţa mea, ca localnic al acestei zone deosebit de frumoase, în care tradiţiile şi obiceiurile sunt respectate, este ca şi tânăra generaţie să ducă mai departe ceea ce noi am păstrat cu atâta dragoste. De aceea i-am adus pe copii la mătuşa Săndica Rebega, să ne mai spună câte ceva, să ne înveţe adevărata artă a încondeiatului...”, ne-a spus  şi Adriana Bratie, directorul Căminului Cultural din comuna Năruja.

„Vom lăsa obiceiurile noastre strămoşeşti pe mâini bune!”

Cum se face colorarea ouălor?„Sovârful, coaja de măr, coaja de ceapă, uscate bine, se pun la plămădit cu apă timp de trei zile. După ce culoarea este strecurată, se introduc ouăle care se lasă 24 de ore, să prindă culoare. Ouăle sunt fierte într-un ceaun în care se aşază un rând de flori, un rând de ouă, până sus, se toarnă apă adusă de la izvor şi se fierbe totul 15 minute. Cel mai aşteptat moment este cel al scoaterii ouălor din ceaun, fiecare fiind curios să vadă cum i-a ieşit modelul. Copiii au lucrat frumos, au fost atenţi şi au lucrat cu mult drag, semn că vom lăsa obiceiurile noastre strămoşeşti pe mâini bune”, a mai spus tanti Săndica. Momentul culminant este cel al lustruirii ouălor şi pregătirea lor pentru a fi duse la biserică în seara Învierii. Ouăle frumos încondeiate sunt aşezate într-un coş, alături de cozonac şi de pască, şi sunt duse la biserică, unde vor fi binecuvântate de preot. O parte vor fi date de pomană, cele rămase vor fi duse acasă  pentru masa festivă din prima zi de Paşte. Oul roşu, cu care s-a împărtăşit fiecare în ziua de Paşte, se păstrează. Dacă peste an  se va sparge şi nu va face viermi, e semn că aduce posesorului un an bun şi mult noroc. Dacă oul se păstrează bine e semn că în acel an vei fi sec de noroc. Cojile ce rămân, de multe leacuri sunt bune: durere de dinţi, de urechi, de gât, de beşica cea rea, de friguri şi muşcături de şarpe. (Janine Vadislav)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.