Satul unde romii se iau la trinta cu discriminarea
"Eu stiu ce le trebuie la doctori si doctorese ca sa nu vada ca avem pielea inchisa!". Tacere trista, dupa care un oftat prelung"¦ "Sa le pui ceva in buzunar!". Raspunsul simplu, dar dureros de real ni l-a dat un rom batrin din satul Argea, comuna Ploscuteni. Il cheama Toader C. Feraru, are 82 de ani si este suparat ca medicul de familie nu vine sa acorde consultatii in satul sau, locuit in proportie de 99 % de romi. In jurul sau stau ciorchine cinci nepoti zoiosi, dar frumosi, cu ochii ca margelele, aproape toti premianti la scoala, a caror mama este plecata la munca, in Spania. Era dupa-amiaza si le citea fara ochelari dintr-o carte de rugaciuni. Cind copiii se plictisesc de rugaciuni, bunicul le spune povesti de demult, despre satre, despre tiganci frumoase care strabateau lumea in carute cu coviltir. Cum micutii n-au iesit inca din comunitate, nu stiu ce-i discriminarea. Iar drumul pe jos de 9 kilometri pina la dispensar le-a intrat in obisnuinta. Bunicul ii consoleaza spunindu-le ca injectiile ii dor la fel si pe copiii romi si pe copiii neromi.
Ploscuteni: 21 mai 2007, orele 11.45. Comuna unde asistenta medicala este acoperita deficitar, potrivit Autoritatii de Sanatate Publica. Medicul de familie Lucian Bulza Ciuperca, care locuieste in Adjud, paraseste comuna la volanul masinii personale. Satul Argea, orele 12.00, caldura mare. Barbatii s-au adunat la magazinul lui Neculai Munteanu sa se intrebe de sanatate. Ghidul nostru: Costica Dragalai, 48 de ani, om de serviciu la scoala, proprietar de stina si consilier local rom. Satul are 90 de case, cu 400 de adulti care trimit la scoala zilnic 105 copii. "Unii copii au mai plecat in Spania, Anglia, Italia, Grecia, dar vin altii din urma. Si la noi nu vin copii la scoala pentru corn si lapte, ci vin sa invete carte", ne spune invatatorul Silviu Facaieru. Acesta profeseaza in sat de 17 ani si il cunoaste ca pe propriile buzunare. "In 90, la I-V aveam 40 de copii. Acum, sint 40 doar la gradinita", spune dascalul.
Cabinet medical in camara scolii
Scoala cu clasele I-IV tine loc si de cabinet medical, gratie asociatiei umanitare Kolping Moldova, care trimite aici doi asistenti medicali de doua ori pe saptamina, dupa ce a convins Consiliul Local sa le asigure salariile. Micul punct sanitar s-a infiintat la "mica intelegere", in magazia scolii, datorita necesitatilor imperative de acces la sanatate. Si asta pentru ca in sat sint foarte multi copii si batrini. Satenii sustin ca nu-si mai amintesc de cind nu au mai vazut medicul de familie in sat. "E prea mare boierie cu medicii astia", spun barbatii. Ionita Dragalai pune punctul pe "i". "Sa fim cinstiti, ca medicul nu prea vine la Argea pentru ca nu vrea sa-si strice Loganul. Inainte zicea ca nu are conditii, dupa ce am facut aici cabinetul zice ca-si strica masina, dar nu o strica fiindca il avem aici pe dl invatator care vine cu masina si nu si-o strica. Il chemam sa discutam, chiar si la Consiliul Local, si nu vine. De ce sa nu vina si la noi in sat macar o zi pe saptamina! Ma doare inima ca se duc femeile, saracele, cu copiii in brate, 9 kilometri pe jos pina la dispensar, la Ploscuteni", ne spune consilierul local. Adultii ii caineaza si pe copiii de gimnaziu, care bat zilnic aceasta distanta ca sa ajunga la scoala. "Ajung obositi morti, ca nu le mai arde de carte. Sint copii buni, care se pierd pe drum", ne spune Gladiola Munteanu, mama a doi copii, "unul la gradinita si unul in burta". "Am facut socoteala in capul meu si intr-un an copii satului parcurg pe jos distanta Bucuresti-Moscova pentru a ajunge la scoala! De ce nu ne ajuta primaria sau judetul si pe noi cu un microbuz sau macar sa ne extinda scoala, sa avem si noi in sat un dispensar", completeaza Neculai Munteanu.
"Daca tin regim, ametesc cu sapa in mina"
Cu toate ca nu exista padure fara uscaturi, in satul Argea exista multi romi gospodari, care vor sa fie in rind cu lumea buna. Din putinul lor au pus mina de la mina si isi inalta o biserica de zid. In urma cu citiva ani citeva zeci de cetateni din sat au fost acuzati ca au taiat citeva hectare de padure de pe dealul din spatele casei. Intre timp, cei din Argea par sa fi inteles ca nu trebuie sa pirjoleasca locul. Aceasta in ciuda faptului ca inca mai multi copaci sint desenati pe peretii claselor decit in fosta padure. "Sintem romi de vatra. Nu stim limba tiganeasca. Nici parintii nostri nu o stiau", spune Costica Dragalai. Un alt Dragalai, Victor, de 48 de ani, are in spatele casei un ditamai solarul in care cultiva rosii, castraveti, ardei, iar pe terenul luat in arenda de la un preot a pus pepeni. Legumele le vinde in piata din Adjud. Barbatul ne insira o lista lunga de boli cind il intrebam de sanatate. "Daca tin regim, ametesc cu sapa in mina", ne spune. Ii mai trece de boala cind in piata i se spune ca "nici la Matca nu exista ardei mai buni ca ai tai".
"Am invatat singur sa fac injectii"
Pe Neculai C. Toader, veteranul satului, l-am gasit in curte, la umbra unui copac batrin, cu cartea de rugaciuni intr-o mina si tigara in cealalta. A fost cioban la CAP, a fost luat fortat la munca in Armata, la sapat de cazemate. A scapat de toate iar acum are grija de cei patru nepoti ai fiului sau Costel, in etate de 40 de ani. "De ce ati venit la mine, vi s-a spus ca am copii multi? Ati mai fost si la altii?", ne intreaba el curios. "Mi-s dragi, de aia i-am facut", se justifica. Aflu ca mama copiilor este plecata in Spania, la munca, "dar diseara se pune la autocar si vine acasa". Cel mai mic dintre copii tine sa ne informeze ca trebuia sa mai aiba un frate, "dar mama l-a dat afara inainte sa plece in Spania". Elena, fetita din clasa a III-a, este "baza casei". Premianta la scoala, dupa cum ne spune invatatorul, ea are grija de frati si le face ceai atunci cind sint bolnavi. Costel Feraru este si un fel de vraci pentru cei din Argea. "Eu si cu nevasta-mea facem injectii aici. Am invatat la spital, ca am avut TBC de la baut apa rece pe oboseala", ne spune Costel. Stie ca este periculos, neavind pregatire medicala, dar o face de nevoie pentru ca dispensarul este departe. "Eu stiu ce le trebuie la doctori si doctorese ca sa nu vada ca avem pielea neagra!". Tacere trista, dupa care un oftat prelung"¦ "Sa le pui ceva in buzunar!", spune bunicul celor cinci copii, carora le citeste rugaciuni, fara ochelari, dintr-o carte bisericeasca veche.
"Euro-Argea"
Cum satul Argea are norocul sa aiba trei consilieri locali romi, cu ajutorul invatatorului Silviu Facaieru si a secretarului general al Organizatiei socio-catolice Kolping Moldova, Adrian Catalin Baciu, vor sa puna pe picioare Asociatia "Euro-Argea" cu care sa atraga finantari pentru comunitate. Asistentul Catalin Cobzaru, angajat de oganizatia Kolping si platit cu o finantare de la Consiliul Local, vine odata pe saptamina la Argea pentru a face educatie sanitara. Spune ca un medic este imperios necesar in aceasta comunitate. "Noi, ca asistenti, nu putem face decit monitorizarea paramentrilor fiziologici (puls, glicemie, tensiune) nu putem sa dam retete. In sat sint multi diabetici, hipertensivi, sint deshidratati pentru ca apa nu este buna de baut, ca sa nu mai vorbim de copii", ne-a spus el. Romii din Argea cred ca fara bani nu poti merge la medic pentru ca cei mai multi dintre ei nu au asigurare sociala. Aproape fara exceptie, femeile insarcinate merg direct la maternitate, fara sa fie luate in evidenta de medicul de familie. Este si cazul Galdiolei Nicolae, care a preferat sa caute de sanatatea fetitei, decit de bebelusul nenascut. Rodica Cimpala, 23 de ani "a ramas gravida pe curat, la citeva luni dupa ce a nascut", dupa cum ne spune mama ei, care i-a fost "si moasa si doctorita, si bona". E insarcinata in citeva luni, iar la sin alapteaza un bebelus care nu are nici un an. La fel a nascut si vecina ei Rodica Marin. "Nu m-am inscris la medic pentru ca nu am bani de analize", ne spune ea.
"Nu pot sa acord consultatii acolo"
Medicul de familie Lucian Bulza Ciuperca a recunoscut in fata reporterului Ziarului de Vrancea ca nu le este usor romilor sa aiba acces la sanatate, insa nu doreste sa acorde consultatii in spatiul amenajat de asociatia umanitara, pe care il considera impropriu. "Nu putem sa acceptam sa rezolvam problemele medicale in scoala, mai ales ca holul s-ar trasforma in sala de aseptare. Au fost cazuri de boli infecto-contagoase. Ca si medic de familie nu poti sti niciodata ce-ti intra pe usa. M-am lovit de situatii in care am acordat consultatii medicale acasa, la Argea, si se adunau mai multe mamici cu copii, iar printre ele erau si copii suspecti de rujeola, cu eruptii cutanate, au fost cazuri de TBC"¦ Daca se intimpla ceva, cine imi garanteaza ca ma disculpa intr-o ancheta epidemiologica", a justificat medicul refuzul de a acorda asistenta medicala in camaruta din scoala. Medicul sustine ca se deplaseaza si in Argea in caz de nevoie, insa nu poate sa o faca prea des datorita problemelor pe care le are la cabinet. In aceste conditii recunoaste ca "este dificil accesul romilor la cabinetul medical", cu atit mai mult cu cit nu-si permite sa angajeze mai mult de un asistent medical. "Legea spune ca la 1.000 de oameni trebuie sa asiguri un asistent. Daca am avea mai multi asistenti, s-ar simti din punct de vedere medical. Avem multi copii mici, multi batrini, bolnavi cronic. Daca ma credeti, de 6 ani nu mi-am luat o singura saptamina de concediu. La orice solicitare m-am suit in masina si am cautat sa o rezolv. Cind nu aveam masina ma duceam pe jos", ne-a spus medicul de familie.
Sefa ASP si-a pus miinile in cap
Conflictul dintre romi si medicul de familie a ajuns si la urechile directorului Autoritatii de Sanatate Publica, dr. Cornelia Draguna. Cornelia Draguna a mers la Ploscuteni si a decis ca scoala este improprie unui act medical de calitate sustinind ca acel cabinet a fost facut "dupa ureche". Ea l-a convocat pe primarul Stefan Solomon la Focsani pentru a media situatia, insa intilnirea nu a mai avut loc. "Nu pot fi de acord ca punctul sanitar sa functioneze in scoala, mai ales ca nu are nici aviz sanitar si nu functioneaza corect din punct de vedere functional. Macar daca avea intrare separata", a comentat directorul ASP. Pe de alta parte, Cornelia Draguna a sustinut ca medicul i-a promis ca va veni mai mult in intimpinarea problemelor medicale ale comunitatii de romi. Acesta a primit termen de o luna pentru a lua in evidenta toti copii si femeile insarcinate din satul Argea, impreuna cu mediatorul sanitar din comuna invecinata Homocea. Mai mult, cu ajutorul primariei, Autoritatea Sanitara a cerut identificarea unei incaperi intr-o locuinta particulara din sat care ar putea fi transformata in sala de consultatii pentru medicul Lucian Bulza.
In loc de epilog
Cu toata ca au trecut citeva luni de cind Ziarul de Vrancea a sesizat situatia sanitara grea a romilor din Argea, in sat mai nimic nu s-a schimbat. Consultatiile de prima necesitate se acorda tot in scoala, cel putin pina la inceperea cursurilor, pentru ca in sat nu s-a gasit nici o casa care sa poata fi transformata in dispensar, iar medicul vine destul de rar in comunitate. "Nu exista nici o casa in Argea cu doua intrari, care sa respecte circuitele sanitare. Singura solutie este sa se construiasca un dispensar", ne-a spus Adrian Catalin Baciu, coordonatorul Centrului de ingrijire la domiciliu Kolping din Ploscuteni. Mai mult, in loc sa adopte calea medierii si sa profite de prezenta organizatiei caritabile Kolping in comuna, primarul Stefan Solomon nu pare a avea diplomatia necesara pentru a aranja lucrurile in favoarea celor multi si amariti.
Cititi si:
Romii din Timboiesti, atacati de boli
Segregatie medicala la Marasesti
Sanatatea romilor se joaca la ruleta ruseasca!
O asistenta comunitara vrea sa invete limba romani
