Social

Focare de ciuma inmormintate sub Focsani

Valentin Muscă
3 mai 2007 1608 vizualizări
La ora actuala, nimeni nu cunoaste amplasamentul cimitirelor victimelor cumplitelor epidemii de ciumă din Vrancea, unde zac inactive bacteriile ce provoaca boala u din cauza boom-ului imobiliar din ultimii ani, multe din aceste gropi comune pot deveni surse de epidemii, pentru ca bacilul de ciuma poate rezista sute de ani sub pamint, in adormire u impotriva ciumei nu s-a descoperit inca un tratament

în judetul Vrancea există zeci de cimitire in care au fost ingropate victimile ciumei si holerei care au bintuit pe aceste teritorii in ultimile sute de ani. Nici o institutie din judet nu cunoaste amplasamentul acestor cimitire si nimeni nu monitorizeaza aceasta problema, potrivit cercetarilor noastre. Cea mai crunta din aceste molimi, cel putin din cite se stie, a fost "Ciuma lui Caragea", care a izbucnit in anul 1813 la Bucuresti si a cuprins toata Muntenia si chiar o parte din Moldova, facind mii de victime in localitatile din Tinutul Putnei. Bogati, saraci, tineri si batrini au murit deopotriva. In citiva ani, cel putin un sfert din populatia Europei a disparut de pe suprafata pamintului ucisa de molima neagra. Preotii au fost cei mai expusi, fiindca s-au ocupat de cei bolnavi. Multi care au trait pe vremea cind "Moartea Neagra" a bintuit Europa au crezut ca a venit sfirsitul lumii. Pericolul acestor molimi rezulta din faptul ca bacilul unor asemenea molime poate rezista sub pamint chiar si 500 de ani, după care poate reincepe o nouă existentă biologică, dupa cum afirma specialistii. Facilitatea răspindirii ciumei (Yersinia pestis) face ca aceasta să figureze pe lista agentilor bioterorismului, alaturi de antrax, variola si toxina botulinica. In prezent nu exista un vaccin care sa contracareze ciuma.


Morminte comune


In ultimii 600 de ani au existat mai multe valuri de epidemii de ciumă, dintre care amintim trei mari momente care au marcat imaginarul colectiv si au declansat adevărate migratii de populatie: jumătatea secolului al XVI-lea (după 1650), la 1738 si "Ciuma lui Caragea" din 1813-1814. Atmosfera era una apocaliptică. Tirgurile si satele erau inchise si singura persoană care circula liber era cioclul care aduna bolnavii si mortii. Printre cioclii erau chiar si femei, iar breasla era scutita de dari. Bolnavii erau adunati si dusi la marginile localitătii, in tarcuri din mărăcini inalti, unde cei care nu mureau ieseau si cercetau la rindul lor casele după alti bolnavi, ei fiind imuni. La un moment dat se spune ca ciumatii din oras s-au

revoltat impotriva autoritatilor pentru felul inuman in care erau tratati. Conform relatarilor din acea vreme, bolnavii erau omoriti de ciocli cu maciuca. Mortii erau dusi in uriase gropi comune peste care se turna var. în Focsani existau mai multe asemenea gropi de o parte si de alta a Milcovului. în epoca modernă, virusul nu a mai lovit zona Vrancei, insă aceste gropi comune, posibile focare de infectie, nu mai figurează in nici un nomenclator pentru a fi monitorizate cumva. în timpul comunistilor, in perioada cind s-au construit actualele blocuri, a existat de mai multe ori suspiciunea gasirii unor asemenea gropi. Secretomania regimului nu permitea să fie consemnate asemenea descoperiri ori eventualele pericole.

Intr-un raport al Organizatiei Mondiale a Sanatatiii se arata ca "declinul ciumei nu este echivalent cu disparitia sa, acesta marcind numai sfirsitul pandemiei moderne, care se implanteaza inca solid in numeroase puncte din lume, de unde, printr-o eroare umana, asteapta sa porneasca spre multiple baze".


Unde sint gropile ciumatilor


"In ultimii ani nu s-a inregistrat nici un caz de holera sau ciuma in Vrancea. Nu exista un plan cu amplasamentul unor asemenea cimitire in care erau inhumate si acoperite cu var persoanele

decedate in urma epidemiilor. Daca cineva descopera o groapa comuna cu oseminte acoperite cu var trebuie sa anunte autoritatile", ne-a spus Marina Maiorov, directorul adjunct al Autoritatii de Sanatate Publica. De asemenea, specialistii Spitalului Judetean de Urgenta "Sfintul Pantelimon" Focsani au confirmat inexistenta cazurilor de ciuma si holera in ultimii ani. De altfel, medicii spun ca stiu de aceasta boala doar din tratatele de medicina. Cunoscută sub denumirea de "moartea neagră", ciuma

a fost semnalata pe pamint romanesc, pentru prima data, in secolul al XIV-lea. Aceasta nu a fost complet eradicată si continuă să afecteze populatii din diferite zone ale globului. Ciuma poate fi transmisă si de rozătoare. Or, de acestea nu ducem lipsă. Ctitorul Bisericii Profetul Samuil din Focsani, Domnitorul moldav Constantin Cehan Racovita, a infiintat Spitalul Sfintul Spiridon, urmare a marii epidemii de ciumă din cetatea Iasului, la 1 ianuarie 1757. Acelasi motiv a dus la infiintarea spitalului de la fosta Manastire Profetul Samuil din Focsani. In ceea ce priveste holera, primele cazuri au fost semnalate in anii 1830-1831, iar ultima mare epidemie de holera a fost in 1899. Nici aceasta molima nu a

fost complet eradicata si ultimile cazuri oficiale de holera au fost semnalate pentru Romania in 1995, chiar lingă noi, la Galati si Tulcea. Ca si in cazul ciumei, si holera se transmite usor, iar lipsa igienei este una din cauzele principale ale transmiterii bolii. In timpul epidemiilor se faceau pelerinaje cu moaste sfintilor, iar crestinii l-au ales pe Sfintul Haralambie ca aparator impotriva ciumei. Acesta este zugravit in unele icoane cu o oaie neagră alături, care simbolizează ciuma.


Ultimele cazuri


Ar fi de dorit ca autoritatile competente sa aiba macar o harta cu amplasamentul unor asemenea foste cimitire peste care oamenii au cultivat pamintul si au zidit case. Si asta pentru ca ciuma a fost cea mai grava boala care a incercat omenirea, dupa cum considera specialistii. Din punct de vedere stiintific, ciuma este o boala infectioasa acuta transmisa la om de rozatoarele salbatice sau domestice, sub doua forme clinice principale: forma bubonica si forma pulmonara primara, ambele degenerind in septicemii severe. Printre simptome se numara febra, frisoanele,noduli limfatici umflati, dureri de cap sau musculare, varsaturi si diaree. Ultimele cazuri mortale de ciuma au fost semnalate in Asia in anul 1995, dupa ce in 1991 s-a inregistrat o epidemie in India.In anul 2005, Organizatia Mondiala a Sanatatii a anuntat ca 61 de oameni au murit in regiunea Ituri din Republica Democrata Congo din cauza ciumei pulmonare. Investigatiile epidemiologice au scos la iveala ca imbolnavirile au aparut printre muncitorii de la o mina de diamante, despre care s-a presupus ca au intrat in contact cu rozatoarele de cimp care transmit adesea virusul bolii. Oamenii de stiinta au descoperit ca rozatoarele pot transmite oricind boala, intrucit pamintul in care isi fac vizuini este focar de ciuma silvatica. De altfel, exista peste 200 de specii de rozatoare ale caror ectoparaziti (purici sau alte insecte) pot trece la rozatoarele rurale sau urbane transmitindu-se in final omului. Din acest motiv exista in continuare cazuri sporadice de ciuma si se considera ca nu exista inca mijloace ca boala sa fie eradicata. (Valentin MUSCA)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.