Politică
Liderul PNL Vrancea, Dragoș Ciobotaru, cere reanalizarea hotărârii privind reorganizarea Teatrului „Maior Gheorghe Pastia” din Focșani
2 aug 2026
1015 vizualizări
După valul de reacții generate de transformarea teatrului din instituție de repertoriu în teatru de proiecte, deputatul PNL de Vrancea susține că decizia Consiliului Local trebuie reconsiderată, iar în aceeași zi este lansată și o petiție națională pentru protejarea teatrelor publice de repertoriu.
Dragoș Ciobotaru solicită reanalizarea hotărârii privind Teatrul „Maior Gheorghe Pastia”. Controversele continuă la Focșani, iar dezbaterea capătă dimensiune națională
Hotărârea adoptată în ședința ordinară din 30 iulie 2026 a Consiliului Local al Municipiului Focșani privind reorganizarea Direcției Teatru, Producții Teatrale și Muzicale din cadrul Teatrului Municipal „Maior Gheorghe Pastia” continuă să genereze reacții atât la nivel local, cât și național.
După numeroasele comentarii apărute în mediul online în urma votului prin care teatrul a fost reorganizat din teatru de repertoriu în teatru de proiecte, deputatul de Vrancea și președintele PNL Vrancea, Dragoș Ciobotaru, a publicat sâmbătă, 1 august 2026, la ora 15:00, un mesaj pe pagina sa de Facebook în care afirmă că hotărârea adoptată de Consiliul Local Focșani trebuie reanalizată.
Liderul PNL Vrancea: „Decizia Consiliului Local a fost una neinspirată și trebuie reanalizată”
În mesajul făcut public, parlamentarul subliniază că educația, cultura și sănătatea ar trebui să fie ultimele domenii afectate de eventualele măsuri de reducere a cheltuielilor și consideră că desființarea trupei proprii de teatru reprezintă o măsură pripită.
Dragoș Ciobotaru afirmă că proiectul nu s-a regăsit pe ordinea de zi inițială a ședinței Consiliului Local și că a fost introdus suplimentar înaintea dezbaterilor, fiind prezentat drept un proiect de reorganizare și eficientizare a activității teatrului.
Potrivit acestuia, consilierii locali ai PNL au votat proiectul „cu bună-credință”, apreciind că acesta urmărea dezvoltarea activității teatrului și eficientizarea administrativă, nu eliminarea trupei permanente de actori.
Deputatul susține că lipsa timpului pentru o analiză detaliată și reacțiile ulterioare din spațiul public justifică reanalizarea hotărârii.
În același mesaj, liderul liberal propune inițierea unui proiect de revocare a hotărârii adoptate în 30 iulie, urmat de organizarea unei dezbateri publice și elaborarea unui nou proiect care să țină cont atât de nevoile instituției, cât și de așteptările publicului și ale comunității artistice.
Totodată, acesta precizează că a discutat situația cu președintele PNL Focșani și prefectul județului Vrancea, Liviu Macovei, precum și cu aleșii locali liberali și anunță că vor fi făcute demersuri pentru reanalizarea hotărârii.
Reacții după votul din Consiliul Local
Poziția liderului PNL Vrancea vine după ce, în urma ședinței Consiliului Local din 30 iulie, în mediul online au fost formulate numeroase critici privind votul acordat de consilierii locali ai PNL proiectului de reorganizare.
Reamintim că hotărârea a fost adoptată cu voturile consilierilor PSD, PNL, Forța Dreptei și Mișcarea Populară. Consilierul local USR a votat împotrivă, iar reprezentanții AUR s-au abținut.
În zilele care au urmat au fost exprimate puncte de vedere din partea actorilor teatrului, reprezentanților administrației locale și unor aleși locali, dezbaterea concentrându-se asupra efectelor reorganizării asupra activității artistice și asupra viitorului teatrului de repertoriu din Focșani.
Petiție națională pentru apărarea teatrelor publice de repertoriu
Tot sâmbătă, 1 august 2026, Federația Teatrelor Metropolitane a lansat „Petiția Națională pentru Protejarea Teatrelor Publice de Repertoriu din România”.
Documentul invocă prevederile articolului 33 din Constituția României privind garantarea accesului la cultură și solicită Guvernului și Ministerului Culturii modificarea cadrului legislativ pentru protejarea teatrelor publice de repertoriu.
Printre solicitările formulate se numără recunoașterea teatrelor de repertoriu drept infrastructură culturală strategică, introducerea unei secțiuni distincte în registrul instituțiilor de spectacole administrat de Ministerul Culturii, definirea trupei permanente ca element esențial al teatrului de repertoriu și condiționarea reorganizării unor astfel de instituții de avizul Ministerului Culturii, consultarea UNITER, a organizațiilor sindicale și realizarea unei dezbateri publice.
Inițiatorii petiției susțin că teatrul public de repertoriu reprezintă un patrimoniu cultural viu și că beneficiarii direcți ai existenței acestuia sunt comunitățile locale și publicul.
Context
Ziarul de Vrancea a relatat încă din 30 iulie 2026 despre adoptarea hotărârii Consiliului Local Focșani privind transformarea Teatrului Municipal „Maior Gheorghe Pastia” din teatru de repertoriu în teatru de proiecte.
Potrivit documentelor care au stat la baza hotărârii, administrația locală a argumentat reorganizarea prin necesitatea eficientizării activității și adaptării modelului de funcționare la realitatea instituției, în timp ce reprezentanți ai trupei teatrului au susținut că măsura afectează existența teatrului de repertoriu și au anunțat demersuri pentru contestarea acesteia.
După reacția deputatului Dragoș Ciobotaru și lansarea petiției naționale, dezbaterea privind viitorul Teatrului Municipal „Maior Gheorghe Pastia” depășește cadrul local și se înscrie într-o discuție mai amplă privind organizarea și protejarea teatrelor publice de repertoriu din România.
Radu Tomescu
Citiți și conținutul integral al postării activată sâmbătă 1 august 2026 pe contul de facebook Ciobotaru Dragos pe subiectul hotărârii privind reorganizarea Teatrului „Maior Gheorghe Pastia” din Focșani
„Teatrul Municipal <<Maior Gheorghe Pastia>> din Focșani și decizia de reorganizare luată de Consiliul Local
Având în vedere dezbaterea din spațiul public generată de hotărârea Consiliului Local Focșani privind reorganizarea activității teatrale, consider că sunt necesare câteva clarificări.
O comunitate are nevoie, înainte de toate, de educație, cultură și sănătate. Fără acestea, dezvoltarea pe baze solide și sănătoase nu este posibilă. Conducerea administrației locale trebuie să înțeleagă acest lucru și să facă toate demersurile necesare pentru a menține aceste domenii vii, pentru a le susține și pentru a atrage oamenii către ele prin toate mijloacele disponibile.
Atunci când este nevoie de măsuri de reducere a cheltuielilor, ultimele domenii asupra cărora ar trebui să se răsfrângă acestea sunt educația, cultura și sănătatea.
Numărul mic al actorilor, greutatea lor de a organiza spectacole sau lipsa diversității sunt motive puerile, conducerea instituției trebuie să ia toate masurile pentru a angaja actori suficienți, pentru a-i ajuta pe acestia cu tot ce au nevoie si pentru a oferi spectatorilor piese de calitate.
Consider că decizia Consiliului Local Focșani a fost una neinspirată și trebuie reanalizată. Chiar dacă teatrul nu se desființează, așa cum s-a afirmat în mod eronat în mediul online, desființarea trupei proprii de teatru reprezintă o decizie pripită.
Proiectul nu s-a aflat pe ordinea de zi inițială și nu a fost prezentat anterior, nici măcar informal, consilierilor locali. Acesta a fost introdus suplimentar chiar înaintea ședinței și prezentat ca un proiect de reorganizare și îmbunătățire a activității teatrale, în contextul reorganizărilor care au loc în acest an în structurile bugetare.
Consilierii locali ai PNL au votat acest proiect cu bună-credință, având convingerea că sprijină dezvoltarea teatrului și eficientizarea activității sale, în niciun caz desființarea trupei proprii. În lipsa timpului necesar pentru o analiză aprofundată a proiectului și având în vedere efectele pe care le produce, consider că această decizie trebuie reconsiderată.
În contextul reacțiilor din spațiul public și al opiniei exprimate de cetățeni, cea mai corectă soluție este ca Primăria Municipiului Focșani și Consiliul Local să inițieze un proiect de revocare a acestei hotărâri, iar ulterior, în urma unor dezbateri publice reale și transparente, să fie elaborat un nou proiect care să răspundă atât așteptărilor iubitorilor de teatru, cât și nevoilor instituției, asigurând menținerea unei activități artistice proprii, continue și de calitate.
Am discutat aceste aspecte și cu colegul meu, Liviu Macovei, președintele PNL Focșani și prefectul județului Vrancea, precum și cu consilierii locali ai PNL. În perioada următoare vom face toate demersurile necesare pentru ca această hotărâre să fie reanalizată.
Municipiul Focșani nu poate deveni un oraș lipsit de activități culturale, sportive și sociale. Trebuie să rămână un oraș frumos, cochet, educat și viu, așa cum îl cunosc și îl iubesc de peste 40 de ani.”-
Ciobotaru Dragos
Citiți și conținutul integral al PETIȚIEI NAȚIONALE PENTRU PROTEJAREA TEATRELOR PUBLICE DE REPERTORIU DIN ROMÂNIA inițiată sâmbătă 1 august 2026 de Federația Teatrelor Metropolitane
PETIȚIE NAȚIONALĂ PENTRU PROTEJAREA TEATRELOR PUBLICE DE REPERTORIU DIN ROMÂNIA
Articolul 33 din Constituția României stabilește fără echivoc:
„Accesul la cultură este garantat, în condițiile legii.”
„Statul trebuie să asigure păstrarea identității spirituale, sprijinirea culturii naționale, stimularea artelor, protejarea și conservarea moștenirii culturale.”
Statul român nu respectă Constituția atunci când permite desființarea teatrelor publice de repertoriu și destrămarea trupelor permanente.
În ultima perioadă, la Focșani, Brașov, Râmnicu Vâlcea, Buzău și în alte orașe din România, asistăm la decizii care slăbesc sau desființează teatre publice de repertoriu și comunitățile artistice construite în jurul lor. Privite separat, ele pot părea situații locale. Împreună, descriu un fenomen național care pune în pericol unul dintre cele mai valoroase modele culturale construite în România.
România traversează o perioadă de profundă fragilizare socială. Rezultatele sistemului de educație sunt îngrijorătoare, consumul cultural rămâne printre cele mai scăzute din Europa, iar violența, lipsa dialogului și neîncrederea se extind în spațiul public.
Într-un asemenea moment, statul are obligația să întărească instituțiile care formează oameni, nu să accepte destructurarea lor.
Se vorbește despre actori.
Se vorbește despre posturi.
Se vorbește despre cheltuieli.
Dar teatrul public de repertoriu nu există doar pentru actori.
Teatrul produce spectatori.
Spectatorii sunt milioane.
Adevăratul beneficiar al teatrului public este cetățeanul.
Copilul care intră pentru prima dată într-o sală de spectacol.
Adolescentul care descoperă prin teatru literatura, istoria și primele întrebări despre sine și despre lume.
Profesorul care își aduce elevii la reprezentații.
Părinții și bunicii care împărtășesc cu copiii și nepoții lor experiența teatrului.
Când desființați un teatru de repertoriu sau îi destrămați trupa, nu luați ceva actorilor.
Luați ceva cetățenilor acestei țări.
Le luați accesul la cultură.
Le luați unul dintre puținele locuri în care se învață dialogul, empatia, gândirea critică și libertatea de a pune întrebări.
Așa înțelege statul român să își trateze cetățenii?
Teatrul public de repertoriu nu este doar o instituție administrativă.
Este patrimoniu cultural viu.
Guvernul României și Ministerul Culturii trebuie să își asume protejarea teatrelor publice de repertoriu prin modificarea cadrului legislativ.
Recunoașterea teatrelor publice de repertoriu ca infrastructură culturală strategică a României.
Completarea Registrului instituțiilor și companiilor de spectacole sau concerte, administrat de Ministerul Culturii, cu o secțiune distinctă dedicată teatrelor publice de repertoriu, care să beneficieze de un regim special de protecție.
Modificarea OG nr. 21/2007, prin definirea trupei artistice permanente ca element esențial al teatrului public de repertoriu.
Modificarea OG nr. 21/2007, astfel încât desființarea, transformarea sau reorganizarea unui teatru public de repertoriu să nu mai poată fi decisă exclusiv de autoritatea administrației publice locale, ci numai cu avizul Ministerului Culturii, după consultarea UNITER și a organizațiilor sindicale reprezentative, în baza unui studiu de impact cultural și în urma unei dezbateri publice.
Facem apel către actori, regizori, scenografi, dramaturgi, coregrafi, critici de teatru, directori și manageri de instituții culturale, profesori, studenți, UNITER, organizațiile profesionale din domeniul artelor spectacolului și către spectatorii din întreaga țară să ni se alăture.
Nu semnați această petiție pentru artiști.
Semnați-o pentru comunitățile din care facem parte.
Semnați-o pentru copiii care vor intra pentru prima dată într-o sală de teatru.
Semnați-o pentru ca România să nu piardă instituții pe care le-a construit în zeci de ani și pe care le poate distruge într-o ședință de consiliu.
Un teatru public de repertoriu nu aparține unei administrații vremelnice.
El aparține memoriei, identității și viitorului unei comunități.
Astăzi avem datoria să îl protejăm. Împreună. Semnați petiția!
Ziarul de Vrancea nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.
