Primarul Focșaniului răspunde criticilor privind reorganizarea Teatrului „Maior Gheorghe Pastia”
Dezbaterea asupra viitorului instituției continuă în Vrancea.
După reacțiile din spațiul public și apelurile lansate de lideri politici, artiști și organizații culturale, primarul Cristi Valentin Misăilă susține că teatrul nu se desființează, ci trece la un nou model de funcționare, bazat pe proiecte. Controversa privind viitorul instituției rămâne însă deschisă.
La două zile după ce Consiliul Local Focșani a aprobat reorganizarea Direcției Teatru, Producții Teatrale și Muzicale din cadrul Teatrului Municipal „Maior Gheorghe Pastia”, subiectul continuă să genereze reacții puternice atât în Vrancea, cât și la nivel național.
Sâmbătă, 1 august 2026, la ora 18:40, primarul municipiului Focșani, Cristi Valentin Misăilă, a publicat pe pagina sa de Facebook o amplă poziție oficială în care explică motivele care au stat la baza reorganizării instituției și respinge afirmațiile potrivit cărora teatrul ar fi fost desființat.
„Teatrul Municipal «Maior Gheorghe Pastia» nu se închide și nu își încetează activitatea. Se schimbă doar modelul de organizare”, afirmă edilul, susținând că instituția va funcționa în continuare, însă în formula unui teatru de proiecte, și nu ca teatru de repertoriu.
Primarul: „Am ales teatrul de proiecte pentru a face mai mult teatru”
În mesajul său, Cristi Valentin Misăilă explică faptul că modelul teatrului de repertoriu presupune existența unei trupe permanente și îndeplinirea unor condiții prevăzute de legislația în vigoare, condiții care, potrivit acestuia, nu mai erau îndeplinite integral în ultimii ani.
Edilul invocă inclusiv restricțiile privind ocuparea posturilor vacante din instituțiile publice, apreciind că acestea fac imposibilă constituirea unei trupe permanente capabile să susțină un teatru de repertoriu în forma clasică.
Potrivit primarului, administrația locală a avut de ales între păstrarea unei structuri care funcționa tot mai dificil și adoptarea unui model „modern și flexibil”, opțiunea fiind reorganizarea instituției într-un teatru de proiecte.
Argumentele financiare prezentate de administrația locală
În postare sunt prezentate și o serie de date privind activitatea instituției.
Potrivit lui Cristi Valentin Misăilă:
- în anul 2025, actorii teatrului au susținut 14 spectacole proprii, în timp ce publicul focșănean a beneficiat de 35 de spectacole invitate;
- spectacolele realizate de trupa proprie au reprezentat sub 30% din totalul reprezentațiilor;
- veniturile din biletele aferente spectacolelor proprii au acoperit sub 3% din cheltuielile salariale ale personalului artistic și tehnic.
Primarul afirmă că aceste cifre nu reprezintă un reproș adresat angajaților teatrului, ci o realitate pe care administrația locală nu o poate ignora atunci când gestionează resursele publice.
Deschiderea către proiecte și artiști din întreaga țară
Edilul susține că reorganizarea nu este îndreptată împotriva actorilor teatrului și că noul model urmărește deschiderea instituției către proiecte artistice propuse atât de artiști locali, cât și de regizori, scenografi, dramaturgi și actori din întreaga țară.
În același timp, acesta afirmă că își dorește ca remunerația să fie tot mai mult legată de performanța artistică și de succesul producțiilor în fața publicului.
Primarul vorbește și despre transformarea teatrului într-un spațiu educațional destinat elevilor și tinerilor pasionați de arta dramatică, inclusiv prin reluarea Festivalului STEF și dezvoltarea unor proiecte dedicate liceenilor.
De asemenea, acesta precizează că spectacolele pentru copii vor continua să fie organizate.
Reacțiile politice continuă
Declarațiile primarului vin în contextul în care, în aceeași zi, deputatul PNL de Vrancea și președintele organizației județene a partidului, Dragoș Ciobotaru, a solicitat reanalizarea hotărârii adoptate de Consiliul Local.
Parlamentarul a apreciat că reorganizarea trebuie reconsiderată, afirmând că proiectul a fost introdus suplimentar pe ordinea de zi și că este necesară organizarea unei dezbateri publice înaintea adoptării unei decizii cu impact asupra unei instituții culturale reprezentative pentru municipiu.
La rândul său, prefectul județului Vrancea și președintele PNL Focșani, Liviu Macovei, a transmis că Instituția Prefectului va verifica hotărârea exclusiv din perspectiva legalității, subliniind însă importanța dialogului și a unei dezbateri publice atunci când este vorba despre viitorul unei instituții culturale cu valoare identitară pentru comunitate.
Petiție națională pentru protejarea teatrelor publice de repertoriu
Tot sâmbătă, Federația Teatrelor Metropolitane a lansat o Petiție Națională pentru protejarea teatrelor publice de repertoriu din România.
Documentul solicită Guvernului și Ministerului Culturii modificarea legislației astfel încât transformarea sau reorganizarea teatrelor publice de repertoriu să nu mai poată fi decisă exclusiv de autoritățile locale, ci numai după avizul Ministerului Culturii, consultarea organizațiilor profesionale și realizarea unui studiu de impact cultural.
Inițiatorii susțin că teatrul public reprezintă o componentă esențială a infrastructurii culturale și că astfel de decizii depășesc interesul unei administrații locale, având implicații asupra accesului comunităților la cultură.
O dezbatere care rămâne deschisă
Transformarea Teatrului Municipal „Maior Gheorghe Pastia” din teatru de repertoriu în teatru de proiecte continuă să producă reacții divergente.
Pe de o parte, administrația locală argumentează că reorganizarea este necesară pentru adaptarea instituției la constrângerile legislative și financiare actuale și pentru diversificarea ofertei culturale.
Pe de altă parte, reprezentanți ai mediului artistic, ai opoziției politice și ai unor organizații culturale consideră că desființarea trupei permanente poate afecta identitatea instituției și solicită reluarea dezbaterilor publice înainte de aplicarea măsurilor adoptate.
Subiectul rămâne unul dintre cele mai discutate teme ale începutului lunii august în spațiul public vrâncean, iar evoluția sa va depinde atât de eventualele demersuri administrative și juridice, cât și de dialogul dintre autorități, artiști și comunitate.
Paul Petrache
