Politică

Postul de prefect de Vrancea rămâne la PNL, iar unul din cele de subprefect cel mai probabil merge la PLUS

Ziarul de Vrancea
2 feb 2021 6274 vizualizări
În Vrancea, prefectul rămâne numit de PNL și foarte probabil Gheorghiță Berbece (foto stânga) va ocupa în continuare fotoliul. Posturile de subprefect de Vrancea vor fi împărțite între reprezentanții PNL, are au numit-o deja în post pe Claudia Serafimciuc (foto mijloc), și PLUS. Din partea PLUS, cel mai vehiculat nume pentru a ocupa unul din cele două posturi de subprefect de Vrancea este cel al economistului Radu Țigănuș (foto dreapta), președintele filialei din județul nostru al formațiunii politice conduse de Dacian Cioloș.  
În Vrancea, prefectul rămâne numit de PNL și foarte probabil Gheorghiță Berbece (foto stânga) va ocupa în continuare fotoliul. Posturile de subprefect de Vrancea vor fi împărțite între reprezentanții PNL, are au numit-o deja în post pe Claudia Serafimciuc (foto mijloc), și PLUS. Din partea PLUS, cel mai vehiculat nume pentru a ocupa unul din cele două posturi de subprefect de Vrancea este cel al economistului Radu Țigănuș (foto dreapta), președintele filialei din județul nostru al formațiunii politice conduse de Dacian Cioloș.  

Liderii coaliției de guvernare au stabilit luni seară, într-o ședință la care au participat președinții partidelor, împărțirea funcțiior de prefect și subprefect. În urma deciziei de la nivelul coaliției, PNL va avea 23 de prefecți, USR PLUS - 14 și UDMR - 5. PNL a cedat județe importante și Capitala, însă a obținut Sibiu și Bihor. Bucureștiul merge la PLUS, în timp ce UDMR va numi prefectul în județul Cluj.

În Vrancea prefectul rămâne numit de PNL și foarte probabil Gheorghiță Berbece va rămâne să ocupe în continuare fotoliul. Posturile de subprefect de Vrancea vor fi împărțite între reprezentanții PNL, care au numit-o deja în post pe Claudia Serafimciuc, și PLUS. Din partea PLUS, cel mai vehiculat nume pentru a ocupa unul din cele două posturi de subprefect de Vrancea este cel al economistului Radu Țigănuș, președintele filialei din județul nostru al formațiunii politice conduse de Dacian Cioloș.  

După mai multe săptămâni de negocieri, liderii coaliției au împărțit funcțiile de prefect și subprefect din toate județele și din Capitală. Potrivit unor surse participante la negocierie, PNL a fost primul partid care a ales, optând pentru județul Sibiu. USR PLUS a ales Bucureștiul, iar funcția de prefect va merge la PLUS. De asemenea, USR PLUS a mai obținut județul Timiș. Unul dintre fiefurile PNL, județul Cluj, va avea prefect de la UDMR.

PNL: Alba, Bistrita Nasaud, Brasov, Bihor, Botosani, Calarași, Caraș, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Giurgiu, Hunedoara, Iași, Ilfov, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Sibiu, Teleorman, Vâlcea, Vrancea.

USR PLUS: Argeș, Bacău, Brăila, București, Buzău, Galați, Gorj, Harghita, Ialomița, Maramureș, Suceava, Timiș, Tulcea, Vaslui.

UDMR: Arad, Cluj, Covasna, Sălaj, Satu Mare.

De asemenea, PNL va avea 47 de subprefecți, USR PLUS -28 și UDMR - 10.

Negocierile ar putea tensiona și mai mult relațiile din PNL

Cedarea unor județe considerate „fiefuri PNL” către celelalte partide din coaliție ar putea alimenta și mai mult tensiunile din interiorul partidului, după ce la ultima ședință a liberalilor, președintelui PNL Ludovic Orban i s-a reproșat că decide de unul singur în partid și că împarte funcțiile „pe prietenii”. Reproșurile au fost făcute de Florin Roman și Rareș Bogdan.

Clujul este cel mai important județ pe care liberalii îl cedează la negocieri, fief al edilului din Cluj Napoca, Emil Boc. PNL deține președinția Consiliului Județean și deținea, până acum, și funcția de prefect. Actualul prefect, Mircea Abrudean, va fi înlocuit cu Istvan Tasnadi, propunerea UDMR. 

De asemenea, PNL cedează Bucureștiul, unde Traian Berbeceanu va fi înlocuit cu o persoană propusă de PLUS.

În schimb, liberalii și-au securizat două județe importante, Sibiu și Bihor, cel din urmă județul condus de Ilie Bolojan, unul dintre liderii importanți ai partidului care la finalul anului trecut se alăturase liderilor care îl contestau pe Ludovic Orban.

Cum se împart funcțiile în interiorul USR PLUS

În urma negocierilor, USR PLUS a obținut 14 județe, care vor fi împărțite între cele două partide din Alianță. Astfel, USR își va numi oamenii în 9 județe: Argeș, Bacău, Brăila, Galați, Gorj, Ialomița Maramureș, Suceava și Timiș, în timp ce PLUS a obținut 4 județe și Capitala: București, Buzău, Harghita, Tulcea și Vaslui.

De asemenea, USR va avea subprefeți în județe precum Brașov, Sibiu, Iași, Ilfov, Constanța, Giurgiu, Suceava, Alba, Bihor, Satu Mare, Hunedoara, Mureș, Olt, sau Arad, iar PLUS va avea în Cluj, Vrancea, Neamț, Vaslui, Dâmbovița sau Botoșani.

În Vrancea prefectul rămâne numit de PNL și foarte probabil Gheorghiță Berbece va ocupa în continuare fotoliul. Posturile de subprefect de Vrancea vor fi împărțite între reprezentanții PNL,  care au numit-o deja în post pe Claudia Serafimciuc, și PLUS. Din partea PLUS, cel mai vehiculat nume pentru a ocupa unul din cele două posturi de subprefect de Vrancea este cel al economistului Radu Țigănuș, președintele filialei din județul nostru al formațiunii politice conduse de Dacian Cioloș.  

Gheorghiță Berbece este prefect de Vrancea din decembrie 2019, este licențiat ca economist în managementul turismului, a fost consilier în Consiliul Local Focșani în mandatul 2012-2016, iar între anii 2009-2010 a fost director coordonator al Gărzii de Mediu Vrancea.

Claudia Lavinia Serafimciuc este absolventă a Facultății de Drept și înainte de a fi subprefect de Vrancea, post în care a fost numită în ianuarie 2020, a fost secretar al Unității Administrativ Teritoriale (UAT) Jariștea. ​

Radu Țigănuș este de profesie economist, activează ca evaluator și practician în insolvență și este în vârstă de 40 de ani. Conform propriei mărturisiri, președinte PLUS Vrancea nu a mai făcut politică până acum, iar din luna ianuarie 2019 a devenit membru al grupului de inițiativă al PLUS Vrancea. 

Săptămâna trecută, Guvernul condus de Florin Cîțu a modificat statutul prefecților și subprefecților.

Conform noilor reglementări, prefecții și subprefecții redevin demnitari. Ei vor fi numiți din rândul membrilor partidelor politice, începând din acest moment. Premierul Florin Cîţu a făcut anunțul la finalul ședinței de guvern de miercuri.

Ocuparea acestor funcții presupune existența unor studii universitare absolvite cu diploma de licență.

De asemenea, prefecții și subprefecții trebuie să urmeze un program de formare special organizat de Institutul Național de Administrație. Cei care nu au absolvit acest program au la dispoziție doi ani de la numirea în funcție să o facă. Pot fi prefecți sau subprefecți și parlamentarii care au un mandat întreg.

Prin actul normativ s-a reînființat și funcția de secretar general al instituţiei prefectului. Conform actului normativ, astfel se stabilește „o unitate de abordare” cu modul de organizare şi conducere a ministerelor. Secretarul general va fi înalt funcționar public și va fi subordonat prefectului.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.