ZdV prezintă: Guvernometru – Ce a făcut Guvernul versus ce a promis că face
Pentru că ZdV v-a vorbit la începutul acestei săptămâni, aici, despre Factual, site-ul vedetă al ONG-ului Funky Citizens, coordonat de surorile Elena și Alina Calistru originare din Focșani, vă prezentăm în cele ce urmează cea mai nouă analiză a lor.
Este vorba de Guvernometru, o secțiune unde se monitorizează punctual câte face guvernul din cele pe care a promis că le face. Redăm, așadar, noutățile, exact așa cum le prezintă cei de la Factual, începând cu schimbările din noul program de guvernare:
Cu ce e diferit programul de guvernare din ianuarie 2018 față de cel vechi? Pe măsură ce PSD schimbă premierii și miniștrii, programele de guvernare primesc și ele unele ajustări. Nu toate sunt majore. Iată ce am observat diferit la Programul de guvernare al premierului desemnat, Viorica Dăncilă:
- O schimbare de stilistică – vedem mai multe metafore, întrebări și chiar un pic de poezie. Pe acestea nu le vom putea verifica. De exemplu:
- „este ceva ideal? Este prea mult ceea ce își poate dori un cetățean? Există în România de azi cetățeni care să nu aibă cel puțin una din aceste nevoi simple?”
- „răspunsul este simplu și în același timp foarte complex: cel care trebuie să aibă grijă de nevoile cetățeanului este statul, prin toate structurile sale administrative.”
- „educaţia este chemată astăzi să şlefuiască talentul personal al celui şcolit, să-i transfere valorile de referinţă pentru consolidarea caracterului, să-i dezvolte capacităţile creative. Inteligenţa mamă este cea mai importantă resursă a ţării, în acelaşi timp singura inepuizabilă.“
- Răzgândiri pe teme fiscale – măsuri care apăruseră în programul Tudose (de exemplu, taxa de solidaritate) nu mai apar în noul program, revenindu-se la prima versiune. Răzgândirile pe această temă ne confirmă că atunci când ne uităm la realizarea programului de guvernare ar trebui mai curând să ne raportăm la acele măsuri cu care coaliția a câștigat alegerile.
- Renunțarea la termenele de realizare a unor măsuri – dacă în programele precedente exista un calendar destul de strict privind implementarea unor măsuri, acum acestea sunt mult mai volatile, ceea ce va face verificarea îndeplinirii lor mai greoaie.
MOMENT ZERO ÎN JUSTIȚIE ȘI MEDIUL DE AFACERI
O altă observație, ce pare că duce la o schimbare de viziune, este aceea că în două domenii importante, care au ținut agenda anului trecut (mediu de afaceri și justiție) se subliniază nevoia unui moment zero (restartare, amnistie, lăsarea trecutului în urmă, numiți-l cum vreți):
„Restartarea mediului de afaceri – prin introducerea planurilor de conformare de la un anumit moment dat, astfel încât toate companiile să aibă asigurat un cadru predictibil pentru viitor, fără a exista teama că anumite greșeli din trecut vor mai putea apăsa asupra activității ulterioare.”
„Și în sistemul judiciar vom aplica aceleași principii descrise la mediul de afaceri, în sensul în care, vom sustine necesitatea dezbaterii si adoptarii unui moment de reinceput inaintea intrarii in anul centenar.”
CE S-A FĂCUT ȘI CE NU S-A FĂCUT DIN PROGRAMUL DE GUVERNARE
În Guvernometru puteți găsi fiecare dintre măsurile propuse și gradul de realizare. O abordare numerică / statistică nu este însă una care să spună adevărul până la capăt, pentru că măsurile propuse diferă ca grad de impact asupra populației (de exemplu, măsura „adoptarea unei noi legi a pensiilor” are un impact mult mai mare decât o măsură precum „în relaţia strategică cu Bulgaria, se va urmări aprofundarea cooperării”).
Am selectat câteva măsuri care ni s-au părut nouă mai de interes pentru publicul larg.
Măsurile realizate includ:
- Măsurile legate de creșterea salarizării în sectorul bugetar;
- Măsurile legate de mutarea contribuțiilor sociale și impozitul pe venit de 10%;
- Acreditarea autorităților de management pentru fondurile europene;
- Măsurile legate de unele subvenții din agricultură;
- Alocarea a 2% din PIB în bugetul de stat începând cu 2017 pentru apărare.
Măsurile nerealizate includ:
- Absorbția fondurilor europene este sub nivelul așteptat (chiar și trasă mult în sus de plățile din agricultură);
- Adoptarea unei noi legi a pensiilor;
- Salarizarea din domeniul sanitar de la 1 ianuarie 2018 trebuia să fie cuprinsă între 1200-3600 euro pentru medici, iar asistenții medicali ar fi trebuit să aibă o creștere de 100%;
- Investițiile publice ar fi trebuit să depășească anual 6% din PIB și s-au aflat semnificativ sub acest procent;
- Impozitul pe venit ar fi trebuit să meargă în proporție de 100% la autoritățile locale (cu excepția Bucureștiului care primește 90%, celelalte autorități locale primesc 72.5%).
PRECIZĂRI METODOLOGICE (CE ȘI CUM MĂSURĂM)
- PSD-ALDE sunt astăzi la a treia versiune a programului de guvernare. Noi am ales să verificăm implementare acelor măsuri cu care PSD-ALDE au venit în urma procesului electoral adică promisiunile făcute în campanie și primul program de guvernare imediat după alegeri de la investirea guvernului Grindeanu.
- La finalul celor 4 ani ne vom uita peste toate modificările succesive aduse cu fiecare nou guvern.
- Eliminarea unor măsuri inițiale prin programele ulterioare atrage în modelul nostru ca acestea să fie catalogate drept neîndeplinite.
- Uneori renunțarea la măsuri este justificată când guvernanții înțeleg că au avut o idee proastă sau când condițiile din teren s-au schimbat. Încurajăm o astfel de atitudine, dar acele măsuri tot neîndeplinite rămân.
- Unele dintre măsuri sunt formulate foarte general și fără prea multe detalii, astfel că a rămas la judecata echipei de experți dacă acestea au fost îndeplinite parțial sau deloc.
- E posibil să existe scăpări, acceptăm cu drag feedback și critică!
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Politică
Cum a ajuns primarul orașului Mărășești, Valerică-Dorel Chitic să aibă 3 ani interdicție de a exercita funcția?
De același autor
