Astăzi despre Virgil Madgearu - eseist și jurnalist - teoreticianul care a fundamentat doctrina politică a curentului țărănist
Virgil Madgearu (nume complet: Virgil Traian N. Madgearu; n. 14 decembrie 1887, Galați – d. 27 noiembrie 1940, ucis de un comando legionar în pădurea Snagov) a fost un economist român, sociolog, și politician membru proeminent și principal teoretician al Partidului Țărănesc și al succesorului său, Partidul Național Țărănesc (PNȚ). A avut o importantă activitate ca eseist și jurnalist și s-a aflat pentru o lungă perioadă de timp în conducerea editorială a influentei reviste Viața Românească. A fost teoreticianul care a fundamentat doctrina politică a curentului țărănist. A fost ales membru post-mortem al Academiei Române. În 1940 a fost asasinat de un comando legionar ca răspuns la pozițiile sale antifasciste.
În dimineața zilei de 27 noiembrie 1940 Virgil Madgearu a aflat de la Ion Mihalache și Iuliu Maniu, care îl vizitaseră, despre Masacrul de la Jilava, petrecut în noaptea precedentă. Secretarul său, avocatul Virgil Lărgeanu, l-a vizitat la ora 12, găsindu-l într-o stare „sufletească de deprimare”. Conform acestuia, lui Madgearu i se părea abominabil ceea ce se întâmplase, deși nu avusese „niciodată cuvinte bune pentru cei dela Jilava”. Fusese informat și despre ridicarea în aceeași dimineață de către legionari a foștilor demnitari Constantin Argetoianu, Gheorghe Tătărescu și Ion Gigurtu.
Madgearu a fost ridicat de un comando legionar în aceeași zi, pe la ora 14:00. Aflându-se la masă cu soția sa Ecaterina, șase legionari au sosit la locuința lui. Aceștia au pretextat că îl duc la Prefectura Poliției Capitalei, pentru a-i lua o declarație, și văzând că Madgearu ezită, trei dintre asasini i-au dat cuvântul de onoare de legionari că în decurs de o oră avea să se întoarcă acasă.
A fost dus în pădurea Snagov și împușcat în jurul orei 15:30: un pădurar care făcea paza a văzut în punctul numit „Coada Lungă” că s-a oprit o mașină venind dinspre București, din care au coborât mai multe persoane, care au intrat 100 de m în adâncimea pădurii, au tras focuri de armă și apoi au plecat. În locul respectiv, pădurarul l-a găsit pe profesorul Madgearu cu fața în jos, încă horcăind și curgându-i sânge pe gură.
Opere
Zur industriellen Entwicklung Rumäniens ("Despre dezvoltarea economică a României", 1911)
În chestiunea meseriașilor (1911)
Industria la domiciliu și asigurările sociale (1913)
Structura și tendințele băncilor populare în România, (1914)
Ocrotirea muncitorilor în România, (1915)
Teoria și tehnica întreprinderilor comerciale și industriale, (1915)
Studiul transporturilor în economia socială, (1916)
Organizarea comerțului exterior în epoca de tranziție, (1919)
Țărănismul (1921)
Doctrina țărănistă (1923)
Revoluția agrară și evoluția clasei țărănești, (1923)
Dictatură economică sau democrație economică? (1925)
Romania's new economic policy („Noua politică economică a României”, 1930)
Înțelegerea economică a statelor dunărene, (1932)
Politica noastră financiară în cursul depresiunii economice, (1933)
Notre collaboration technique avec la Société des Nations ("Colaborarea noastră tehnică cu Liga Națiunilor", 1933)
Pentru apărarea avuției statului, (1934)
Reorganizarea sistemului de credit, (1934)
Agrarianism, capitalism, imperialism (1936)
Realitatea finanțelor publice românești, (1937)
La politique extérieure de la Roumanie 1927-1938 ("Politica externă a României 1927-1938", 1939)
Evoluția economiei românești după primul război mondial (1940)
Studiul întreprinderilor industriale și comerciale (post-mortem, 1944)
In honorem
Colegiul Economic „Virgil Madgearu” din București
Colegiul Economic „Virgil Madgearu” din Galați
Colegiul Economic „Virgil Madgearu” din Ploiești
Colegiul Economic „Virgil Madgearu” din Târgu Jiu
Liceul Tehnologic Economic „Virgil Madgearu” din Iași[5]
Liceul Tehnologic „Virgil Madgearu” din Constanța[6]
Strada Virgil Madgearu din București
Strada Virgil Madgearu din Timișoara
Liceul Tehnologic „Virgil Madgearu” din Roșiorii de Vede
Liceul Tehnologic „Virgil Madgearu” din Constanța
Note
^ Proces-Verbal al martorului Lărgeanu Virgil, 15 iulie 1941, în Comandamentul Militar al Capitalei 1941, p. 303.
^ a b Referatul introductiv al procurorului militar pe lângă Tribunalul militar C.M.C., în Comandamentul Militar al Capitalei 1941, p. 113.
^ Depoziție de informator (Ilie Chirilă), 27 noiembrie 1940, în Comandamentul Militar al Capitalei 1941, pp. 306-307.
^ Referatul introductiv al procurorului militar pe lângă Tribunalul militar C.M.C., în Comandamentul Militar al Capitalei 1941, p. 112.
^ „Inspectoratul Școlar Județean Iași - Rețeaua unităților de învățământ de stat, anul școlar 2018-2019.pdf” (PDF), Isjiasi.ro, accesat în 29 noiembrie 2019
^ „Inspectoratul Școlar Județean Constanța - Rețea școlară 2019-2020”, Isjcta.ro, accesat în 29 noiembrie 2019
Bibliografie
Comandamentul Militar al Capitalei (1941), Asasinatele dela Jilava... Snagov și Stejnicul: 26-27 Noemvrie 1940, București: Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului
Suplimentară
Todosia, Mihai (1988), Virgil Madgearu: omul și opera, Iași: Editura Universitatea "Alexandru Ioan Cuza"
Legături externe
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Virgil Madgearu
Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – M
Banca Națională a României - Viața și opera lui Virgil Madgearu în „Restitutio”, aprilie 2002.
Virgil Madgearu, cazut sub armele legionarilor, 8 martie 2004, Jurnalul Național
Virgil Madgearu – portret subiectiv, 22 martie 2012, Historia
Predecesor:
Iuliu Maniu Ministrul de finanțe
26 octombrie 1929 – 14 noiembrie 1929
Succesor:
Virgil Madgearu
Predecesor:
Virgil Madgearu Ministrul de finanțe
14 noiembrie 1929 – 7 iunie 1930
Succesor:
Ion Răducanu
Predecesor:
Gheorghe Mironescu Ministrul de finanțe
20 octombrie 1932 – 12 ianuarie 1933
Succesor:
Virgil Madgearu
Predecesor:
Virgil Madgearu Ministrul de finanțe
14 ianuarie 1933 – 9 noiembrie 1933
Succesor:
Constantin I.C.(Dinu) Brătianu
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Politică
Ce se va întâmpla cu PNL Vrancea, după ce Florin Cîțu a câștigat președinția partidului în competiția cu Ludovic Orban
De același autor
