Politică

Liviu Dragnea, la "DUPĂ 20 DE ANI", despre revolta de la Pungeşti: 200 de oameni blochează dezvoltarea pentru 20 de milioane de români

Ziarul de Vrancea
17 nov 2013 658 vizualizări
În ciuda "pumnilor" pe care PNL i-ar fi "cărat" în capul PSD-ului în ultima perioadă, vicepremierul Liviu Dragnea susţine că alianţa USL nu s-a rupt, dar şi că social-democraţii continuă să-l susţină pe Crin Antonescu la prezidenţiale. Afirmaţiile au fost făcute în cadrul emisiunii "După 20 de ani", difuzată duminică, începând cu ora 10.00, de Pro TV şi pe voyo.ro, moderată de Cristian Leonte şi care îi are ca invitaţi permanenţi pe jurnaliştii Claudiu Pândaru şi Cristian Hostiuc.

 

Octav Ganea/Mediafax

 

 

"În general e bine să te gândeşti când tot îi cari pumni în cap unuia, dacă rezistă la nesfârşit. Eu nu. Eu niciodată nu sunt dispus în viaţă să rezist la nesfârşit", a declarat Dragnea. Întrebat care este limita până la care rezistă, vicepremierul a afirmat "până îmi crapă capul".

În opinia sa, divergenţele nu au dus la ruperea Uniunii, dar au afectat colaborarea. "Nu s-au rupt. S-au îndepărtat puţin. Da, dar nu ne-au rupt, adică nu s-a rupt USL-ul", a spus Dragnea.

Întrebat dacă premierul Victor Ponta ar fi un candidat mai bun pentru alegerile prezidenţiale de anul viitor, Dragnea a apreciat că "Victor Ponta ar fi candidat bun la multe funcţii în statul român", însă a subliniat că PSD îşi va respecta angajamentele.

"Noi avem acum o horărâre a Congresului, pe care o respectăm (...) La acest moment, la acest minut la care noi purtăm această discuţie, noi nu avem niciun motiv să ne gândim la o altă candidatură în afară de candidatura lui Crin Antonescu", a spus el.

Întrebat dacă Antonescu ar continua să "care pumni" în capul PSD din poziţia de preşedinte, Dragnea a precizat că "E posibil, orice preşedinte cu o asemenea putere poate să îţi dea pumni foarte grei în cap. Nu nouă, întregului popor. Până acum, până la acest minut, nu cred că pentru PSD, pentru România, Crin Antonescu reprezintă un pericol dacă ajunge preşedintele României".

Pe ce vor fi cheltuiţi banii în 2014

Vicepremierul Liviu Dragnea susţine că bugetul ministerului pe care îl conduce va fi cheltuit "în primul rând, pe dezvoltare".

"Aveam peste 3.000 şi ceva de şantiere deschise atunci când am preluat ministerul. S-au închis câteva sute. În 2014, din acest buget, sperăm să închidem undeva în jurul a 2.000 de şantiere. Să terminăm aceste investiţii şi vorbim de alimentări cu apă, de canalizare, de drumuri locale şi alte investiţii de infrastructură locală. De asemenea, să continuăm o serie de lucrări şi într-o anumită măsură, aşa cum am pus şi în legea bugetului de stat, să deschidem şi nişte şantiere noi, dar numai în aceste domenii de interes", a arătat ministrul Dezvoltării Regionale.

Guvernul intenţionează să-şi continue şi anul viitor politica de "dezvoltare, nu austeritate de dragul austerităţii", astfel încât aceasta să ducă la o creştere economică sustenabilă.

"Nu a venit numai din agricultură creşterea economică. Cred că o influenţă importantă au avut-o şi cele aproape trei miliarde de euro pe care am reuşit să le aducem anul acesta în România. Mare parte din aceşti bani s-au dus tot în investiţii care au creat la rândul lor şi creştere economică şi locuri de muncă. Nu putem vorbi numai de agricultură, dar pentru anul viitor, pentru investiţii sunt alocate sume importante şi credem că va fi o creştere economică semnificativă. Vom face şi în 2014 cum am făcut în 2013 dezvoltare, nu austeritate de dragul austerităţii, disciplină financiară în primul rând şi o prioritizare a investiţiilor pe baza unei minime strategii", a spus Dragnea.

Vicepremierul a mai subliniat că, deşi anul trecut s-au creat doar 70.000 de noi locuri de muncă, este important faptul că acestea nu s-au redus.

"Dezvoltare înseamnă creare de locuri de muncă şi venituri puţin mai mari pentru fiecare român. Atât a putut România. Este important că s-au creat în plus locuri de muncă. Este important că nu s-au pierdut. Este important că salariile nu au fost tăiate, ci au fost crescute atât cât s-a putut. Este important că pensiile nu au fost tăiate şi au fost crescute atât cât au crescut", a precizat Dragnea, adăugând că economia a ajuns la nivelul anului 2008, când, pe fondul crizei financiare internaţionale, PIB-ul României a început să scadă.

Investiţii în autostrăzi şi infrastructură

Liviu Dragnea a subliniat importanţa absorbţiei fondurilor europene, principala sursă de finanţare a investiţiilor de anul viitor.

"Anul viitor estimăm undeva la 5 miliarde de euro care să vină în România. Cea mai mare parte din aceşti bani se va duce direct în dezvoltare. Vorbim de autostrăzi, de infrastructura judeţeană, infrastructura locală. La noi (la Ministerul Dezvoltării Regionale n.r.) vorbim de alimentarea cu apă, vorbim de canalizări, vorbim de drumuri judeţene, vorbim de drumuri locale, vorbim de şcoli. Am făcut toate demersurile şi avem toate aprobările, cel puţin cele informale de la Comisia Europeană ca o parte din bani, de la alte programe operaţionale, care nu vor putea fi cheltuiţi până la finalul acestui ciclu financiar să fie realocaţi la Programul Operaţional Regional", a arătat ministrul în cadrul emisiunii "După 20 de ani".

Bugetul de la Dezvoltarea Regională va fi structurat pe trei componente. O componentă o va reprezenta categoria de proiecte prioritare, respectiv cele realizate în proporţie de peste 70%

"Va fi a doua categorie de obiective, proiecte care sunt în derulare pe care le vom finanţa în continuare în acest sistem de prioritizare, cele care sunt mai avansate vor primi mai mulţi bani şi o componentă mai mică de data asta de proiecte noi care trebuie continuate pentru că avem câteva obligaţii. De exemplu, în anii următori avem obligaţia ca un anumit procent din sisteme de alimentare cu apă, de canalizare şi aşa mai departe să fie finalizate pentru că altfel riscăm să începem să plătim amenzi la Comisia Europeană", a explicat Dragnea.

Fonduri "sigure" pentru autostrăzi

Cu toate că legislaţia europeană nu a permis ca cei 7 eurocenţi/litru de carburant să fie vărsaţi direct într-un fond destinat construcţiei de autostrăzi, Liviu Dragnea a dat asigurări că sumele suplimentare colectate la buget reprezintă o sursă sigură şi stabilă de finanţare a infrastructurii.

"Acei 7 eurocenţi la carburant se duc direct în autostrăzi. Va fi o sursă permanentă şi stabilă şi predictibilă în fiecare an pentru construcţia de autostrăzi şi în măsura în care va fi posibil, în funcţie de nivelul de colectare şi eventual al celei de drumuri naţionale şi judeţene. Nu fuge nimeni cu taxele din ţară sau cu ceea ce se încasează. Numai că ăsta este nivelul. Pe de altă parte există şi o dorinţă firească ca România să aibă acces din ce în ce mai mult la dezvoltare şi la o circulaţie mai bună şi a persoanelor şi a mărfurilor", a precizat vicepremierul.

Întrebat de ce a fost nevoie de introducerea noii taxe, Dragnea a arătat că "nu putem face venituri, nu putem face bugetul dacă nu avem taxe. Dacă punem taxe zero n-o să avem niciun fel de buget până la urmă".

În ceea ce priveşte costurile ridicate ale construcţiei unui kilometru de autostradă în România, de trei ori mai mari decât cele din Bulgaria, potrivit unei analize realizate de Consiliul Concurenţei, Dragnea a precizat că a primit asigurări de la ministrul Marilor Proiecte că banii vor fi cheltuiţi mai eficient.

"Nu am exact datele costurilor pe kilometru, dar din ce ştiu, din ce am vorbit cu domnul Dan Şova şi din ce se vorbea în Guvern, el spunea că nu e aşa. Ceea ce se licitează, ceea ce se va contracta în perioada următoare, ceea ce se va realiza în parteneriat public-privat nu înseamnă costuri mai mari decât în celelalte ţări. Ba, dimpotrivă, vorbim de ceea ce vom face noi, nu de ceea ce s-a făcut", a arătat el.

Dragnea a mai precizat că banii din accize se vor colecta la bugetul de stat deoarece nu puteau fi direcţionaţi către un fond special.

"Am înţeles de la cei de la Finanţe că nu s-a putut pune direct, aceşti 7 eurocenţi să meargă direct special într-un fond special. Ei merg în bugetul de stat şi de acolo, suma care se colectează va fi direcţionată cu această destinaţie pentru că intenţia iniţială a fost asta şi au spus că regulile europene nu permit să fie pusă o taxă cu destinaţie specială", a explicat ministrul Dezvoltării Regionale.

O listă a autostrăzilor ce urmează a fi construite din aceste fonduri va fi făcută publică în curând.

"Asta va fi prezentată în perioada următoare. Îi las domnului Şova sau primului ministru să prezinte asta şi anume, aceşti 2 miliarde se duc atâţia bani pe această autostradă, atâţia bani pe această autostradă. Aşa a fost gândită această taxă nouă, acest surplus la carburant şi aşa va fi folosită", a arătat Dragnea.

Autostrăzile Sibiu-Braşov şi Sibiu-Piteşti, pe lista scurtă a potenţialelor proiecte finanţate din majorarea accizelor

Liviu Dragnea a precizat că pe lista scurtă a proiectelor de infrastructură ce urmează a fi demarate din banii obţinuţi din majorarea accizelor la carburanţi se află autostrăzile Sibiu-Braşov şi Sibiu-Piteşti.

"Va fi şi o autostradă Sibiu-Braşov care va trece pe la Bacău şi va fi şi o autostradă Sibiu-Piteşti. Amândouă sunt, dar nu se fac în acelaşi timp. Nu se dă cu banul, cum să se dea cu banul. Până la urmă este vorba despre decizii în baza unui masterplan", a explicat vicepremierul în cadrul emisiunii "După 20 de ani".

Decizia nu a fost luată deoarece negocierile se poartă inclusiv cu reprezentanţii Comisiei Europene.

"Amândouă sunt două tronsoane de autostrăzi care se vor realiza ca să treacă munţii prin două puncte diferite. Este posibil ca prima să fie Sibiu-Braşov. Aceste lucruri se negociază şi cu Comisia Europeană pentru că este vorba despre trasee de transport european. Este o anumită parte din Europa care doreşte ca prima să se facă, să înceapă Sibiu-Piteşti şi există şi o altă părere ca prima să fie Sibiu-Braşov. A mea ar fi Sibiu-Braşov", a declarat ministrul.

Dragnea: "Nu sunt de acord să punem impozit pe credinţă"

Impozitarea bunurilor şi afacerilor Bisericii nu a fost discutată de executiv în momentul în care s-au căutat noi surse de majorare a veniturilor la buget, a precizat ministrul Dezvoltării Regionale Liviu Dragnea.

"Până la urmă, cam câte instituţii reper, câte instituţii de referinţă către care românii să se îndrepte mai avem în ţara asta? Părerea mea, până la urmă şi de politician şi de cetăţean şi de credincios, eu cred că biserica este o instituţie care trebuie ajutată şi întărită pentru că în multe momente din viaţă biserica rămâne singurul reper unde cauţi sprijin moral sau cel puţin o linişte. Eu nu sunt de acord să punem impozit şi pe credinţă", a spus el.

În opinia sa biserica este o instituţie importantă.

"Eu nu ştiu despre ce afaceri vorbiţi dvs., eu respect foarte mult biserica, respect foate mult ideea de credinţă, fac tot ce îmi stă în putinţă cât pot pentru copiii mei, pentru tineri, să-i îndrept cât mai mult către credinţă, pentru că este importantă", a arătat Dragnea.

Dragnea: I-am cerut lui Chiţoiu să supravegheze atent activitatea ANAF

Vicepremierul Liviu Dragnea i-a cerut ministrului Finanţelor Daniel Chiţoiu să supravegheze atent activitatea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) deorece "a crescut PIB-ul, dar nu au crescut venituri deci undeva se fură foarte mult".

"Aproape în fiecare şedinţă de Guvern eu îl întreb pe domnul vicepremier Chiţoiu despre cauzele neîncasării veniturilor la buget. A vorbit de evaziune, a vorbit şi de faptul că a fost această perioadă când s-a reorganizat noua instituţie şi oamenii, unii au plecat, alţii au dat concurs şi nu s-au mai angajat. Nu e o acuzaţie la domnul Chiţoiu sau la ANAF, dar am spus şi spun n-am de ce să mă feresc pentru că depindem toţi, toată ţara depinde de acest nivel de încasare să supravegheze cu atenţie activitatea ANAF-ului pentru că până la urmă nici eu, nici dvs. nu colectăm veniturile", a explicat Dragnea.

Ministrul a adăugat că, potrivit celor mai recente informaţii pe care le-a primit de la Finanţe, nivelul de încasare a crescut după ce această instituţie "a început să se aşeze"

"I-am urat succes (ministrului Chiţoiu n.r.) şi sperăm să continue", a adăugat Dragnea.

Avantajele descentralizării

Nemulţumirile cetăţenilor vor cântări mai greu în faţa autorităţilor locale în momentul în care serviciile publice vor fi mutate sub autoritatea lor, este argumentul principal al ministrului Dezvoltării Regionale în favoarea descentralizării. Cum numeroşi primari şi consilieri locali îşi doresc să obţină şi alte mandate, directorii incompetenţi vor fi daţi afară dacă nu îşi fac treaba, nu dacă nu se înţeleg bine cu ministrul care i-a numit în funcţie, argumentează el.

"Aceste instituţii care se descentralizează vor intra în supravegherea lor pentru că sunt instituţii care le prestează lor servicii publice. Şi acum fac, numai că instituţia judeţeană X care este în subordinea ministerului x, a ministrului respectiv are relaţii cu ministerul. Nu se uită către comunitatea în care are sediu, judeţul Teleorman să zicem. Direcţia de Sănătate Publică din Teleorman este condusă de un director sau o directoare care nu spun că este rău sau bun, dar principalul lui obiectiv în interiorul lui ca persoană fizică este să aibă o relaţie bună cu ministrul pentru că ministrul l-a numit şi ministrul îl schimbă. Nu este ultrapreocupat sau nu are principala preocupare ca servicii pe care el le prestează către populaţie să ştie că sunt apreciate de comunitatea respectivă pentru că nu de acolo îi vine schimbarea", a arătat Dragnea.

Ministrul susţine că s-a convins de eficienţa sistemului după o vizită pe care a făcut în urmă cu câţiva ani în Statele Unite. În opinia sa, modelul ar reprezenta şi o rupere definitivă de trecutul comunist.

"Doi, este primul pas de a rupe această arhitectură administrativă de sorginte comunistă. Ea practic funcţionează de zeci de ani în România. A fost o rezistenţă uriaşă din partea sistemului", a precizat Dragnea.

Ghişeul unic

Un alt avantaj pe care l-ar avea cetăţenii de pe urma descentralizării este, în opinia vicepremierului, posibilitatea de a-şi rezolva mai multe probleme într-un singur loc, la aşa-numitul ghişeu unic.

"Următorul pas important va fi că putem să începem să construim ghişeul unic. Ce se întâmplă acum în România, orice cetăţean, eu, dvs., dacă avem nevoie de o autorizaţie, de un aviz, de o aprobare, trebuie să ştim aşa ce competenţe are fiecare instituţie, unde are sediu fiecare instituţie, care e programul fiecărei instituţii, care e şeful care are toanele mai bune şi cu care putem să discutăm ca să nu stăm luni de zile şi pierdem foarte mult timp din viaţa noastră pentru aceste drumuri. Ghişeul unic schimbă această abordare şi anume, eu mă duc într-un singur loc şi sistemul lucrează pentru mine", a explicat Liviu Dragnea, invitatul emisiunii "După 20 de ani".

Înfiinţarea acestui ghişeu este posibilă doar odată cu descentralizarea majorităţii instituţiilor care oferă servicii publice sub autorităţile locale.

"Acest sistem de ghişeu unic poate funcţiona doar dacă toate instituţiile colaborează între ele", arătat Dragnea.

"Odată descentralizate aceste instituţii, cetăţenii vor învăţa, vor înţelege, vor afla că le-a venit o putere în mână şi că vor putea acţiona. Nu se întâmplă de mâine, nu se întâmplă de poimâine, dar încet, încet vor căpăta această putere care este firească şi anume se va putea exercita din ce în ce mai mult democraţia participativă", a mai adăugat el.

Problema cinematografelor revendicate

Guvernul a decis, în urma unor consultări cu ONG-uri din industria filmului, să trateze aparte situaţia cinematografelor din România.

"Am avut o discuţie cu nişte ONG-uri care ne-au spus că distrugem industria cinematogratică dacă transferăm cinematografele. Perfect, nu le mai transferăm pentru că oricum nu putem acum (...) Astea le-am blocat pentru că erau nişte proceduri juridice îngrozitoare şi s-a stabilit în Guvern că vom avea o abordare separată pentru RADEF (Regia Autonomă de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor România n.r.), a arătat Liviu Dragnea, semnalând totodată o problemă cu care se confruntă cinematografele din România.

Mai exact, numeroase clădiri în care înainte funcţionau cinematografe au fost închiriate de diverse companii cu alte domenii de activitate.

"Nu am văzut să aveţi atâta dezbatere şi atâta agitaţie în toţi aceşti ani când am ajuns în situaţia când marea majoritate a cinematografelor să nu mai facă cinematografie. În cinematograf sunt gogoşerii, cofetării, textile, cluburi, discoteci, restaurante, deci oricum nu se mai face film acolo", a arătat Dragnea.

După ce au derulat diferite investiţii, aceste companii au început să ceară RADEF-ului clădirile în care funcţionau cinematografele, în schimbul finanţărilor.

"Dincolo de asta, multe dintre aceste firme care au făcut aceste activităţi comericale culturale au făcut aşa-zise investiţii, au cerut la RADEF, dom'le am făcut investiţii, dă-mi banii RADEF, bineînţeles nu a avut să le dea, s-au dus în justiţie şi nu cer neaparat banii, cer clădirea în care au făcut vezi Doamne investiţii. Necazul mare este că deja la prima instanţă au câştigat", a explicat ministrul.

O listă a acestor clădiri va fi făcută publică săptămâna viitoare. Printre cinematografele afectate se află cinematograful Unirea din Focşani şi cinematogradul Luceafărul din Botoşani.

Poliţia şi porturile, mărul discordiei între PSD şi PNL în discuţiile privind descentralizarea

Poliţia şi porturile nu vor face subiectul descentralizării din cauza opunerii miniştrilor liberali, a explicat Liviu Dragnea, ministrul Dezvoltării Regionale.

Întrebat de ce nu va trece şi Poliţia la autorităţile locale, Dragnea a spus "pentru că n-a vrut Radu Stroe şi n-au vrut liberalii. N-a vrut. Şi premierul şi eu am spus de la început pentru că am spus din campanie, în programul electoral. Nu toată poliţia, vorbeam de ordinea publică şi circulaţia în oraşe şi municipii".

Motivul invocal de liberali ar fi fost siguranţa naţională.

"În final, PNL-ul n-a dorit să descentralizăm Poliţia în condiţiile în care pentru poliţişti era mai bine. Nu pierdeau niciun drept, ba, dimpotrivă, ar fi avut şansa să primească şi bani în plus pentru hrană, uniformă şi aşa mai departe, logistică, tot ce aveau nevoie", a explicat Dragnea.

În cazul porturilor, motivul invocat de Ramona Mănescu, ministrul Transporturilor, ar fi fost funcţionarea porturilor şi navigabilitatea pe Dunăre.

"Să vă explic cu porturile. Intenţia a fost următoarea. Portul reprezintă o bucată de teren proprietatea publică a statului român, iar pe acea bucată de teren există nişte instalaţii portuare, macarale. N-a fost vorba de Constanţa niciodată. Vorbim de porturi mici. Sunt porturi care sunt şi în nişte comune. Terenul pe care sunt aşezate aceste instalaţii portuare sunt proprietatea publică a statului, acele instalaţii, nu la Constanţa, vorbim de două societăţi comerciale de la Brăila exclusiv până la intrarea Dunării în ţară şi după aia Brăila, Galaţi, Tulcea şi Sulina. Acele instalaţii portuare sunt în patrimoniul unei societăţi comerciale la care n-am dori să umblăm. Am spus dom'le, terenul care este acum în administrarea Ministerului Transporturilor, concesionat la această societate comercială trece la administrarea Consiliului Local care la fel concesionează la această societate comercială", a explicat ministrul.

În ceea ce priveşte situaţia Portului Constanţa, Dragnea a precizat că susţine părerea premierului.

"Acolo ar trebui să fie o treime Consiliul Local care acum deja are 20%, o treime statul şi o treime acţiuni la bursă", a spus el în emisiunea de la Pro TV.

Dragnea: 200 de oameni din Pungeşti blochează dezvoltarea pentru 20 de milioane de români

Liviu Dragnea a precizat că susţine explorarea şi exploatarea gazelor de şist din România deoarece exemplele din străinătate au demonstrat că acestea pot duce la reindustrializarea unui stat.

"Când a fost la Londra (premierul Ponta n.r.) s-a întâlnit cu Mittal, patronul de la Sidex Galaţi, un gigant în industria siderurgică. Îi spunea că a doua zi va merge cu preşedintele Obama în America într-un stat să inaugureze împreună un combinat siderurgic nou în America, combinat siderurgic care nu s-a mai făcut în America de zeci de ani de zile, unul nou. De ce, datorită acestor gaze de şist la care noi avem şansa să avem acces şi pentru faptul că câteva sute de oameni, pe care nu-i condamn, care sunt minţiţi, încearcă să blocheze accesul statului român şi al celor 20 de milioane de români la dezvoltare", a argumentat Dragnea.

Întrebat dacă cei de Chevron au ameninţat că se vor retrage din România şi vor încerca să exploateze gaze de şist de la vecinii din Ucraina, vicepremierul a dat de înţeles că o astfel de decizie ar fi de înţeles.

"Nu se pune problema de ameninţare, dar nici nu trebuie să o spună. Dacă dvs. aţi vrea să exploataţi la mine în curte un zăcământ de gaze din care să ne beneficiez şi eu şi dvs. şi eu să vă dau cu pietre în cap, vă dau pumni, vă dau palme, până urmă dacă şi vecinul are aceeaşi bogăţie şi vă primeşte cu braţele deschise", a declarat el.

Dragnea a subliniat că rezervele aflate sub terenurile persoanelor care deţin pământ în zonele în care ar urma să se facă explorări şi exploatări de gaze de şist aparţin statului.

"Acolo vorbim de rezervele statului. Alea nu sunt rezervele lor. Nu sunt ei proprietari", a arătat el, adăugând că dacă ar exista o variantă ca persoanele afectate să fie despăgubite, ar fi bucuros să contribuie.

"Nu m-am gândit la asta. Nu ştiu dacă se poate face lucrul ăsta. Dacă ar fi după mine şi aş avea eu, eu personal, banii ăştia, le-aş da", a declarat el.

În ceea ce priveşte exploatarea de la Roşia Montană, Dragnea a spus că nu înţelege a cui interese sunt protejate.

"Eu când am avizat proiectul de lege care a mers în Parlament, nu l-am avizat cu ochii închişi. Eu cred că şi acolo vorbim de o resursă naturală, de o metodă de exploatare care nu comportă riscuri. Eu am fost în Suedia acum vreo două luni de zile şi acolo se exploatează aurul prin aceeaşi metodă şi Suedia este una dintre ţările cu un nivel de protecţie al mediului cel mai ridicat. În Suedia se poate bea apă potabilă din fiecare lac. Nu ştiu dacă motivul principal îl reprezintă aceste riscuri potenţiale sau alte interese", a arătat ministrul.

Dragnea: "Nu l-am schimbat noi pe Mitică"

Întrebat de ce l-a înlocuit pe Mitică Dragomir de la conducerea Ligii I de Fotbal, Dragnea a precizat că "nu l-am schimbat noi (el şi premierul Victor Ponta n.r.).

"Întâmplător şi Victor şi eu suntem foarte bun prieteni cu Gino Iorgulescu şi ştiam că va candida şi l-am susţinut moral şi l-am încurajat să meargă până la capăt şi să încerce a doua oară să ajungă preşedintele Ligii. În acea zi am stat până seara târziu la Guvern şi eu şi premierul cu fiecare mnistru pentru buget şi am fost la mine acasă, unde am un apartament închiriat foarte aproape de acel mini-hotel", a povestit Dragnea în cadrul emisiunii "După 20 de ani".

"Şi am fost să mâncăm. Eu stau singur în Bucureşti. Mi se pare că Daciana a plecat. Am fost amândoi să mâncăm. În acelaşi hotel era şi Gino şi sigur că am aflat. Am urcat sus, am băut o apă şi o cafea şi sigur am vorbit cu el", a mai spus ministrul Dezvoltării Regionale, adăugând că "nu eu am organizat alegerile, nu eu am votat, dar vă spun cu sinceritate că eu sunt foarte bucuros".

Dragnea, despre dosarul referendumului: Sunt acuzat de esenţa democraţiei

Vicepremierul Liviu Dragnea este acuzat în dosarul fraudei de la referendum că ar fi folosit un sistem informatic pentru a obţine informaţii în timp real cu privire la prezenţa la vot, în vederea atingerii pragului de validare a referendumului de demitere a preşedintelui Traian Băsescu.

"Practic, acest dosar vorbeşte despre posibilitatea ca convingerea unor oameni să vină la vot reprezintă un folos necuvenit, nepatrimonial pentru un partid, adică o infracţiune. Noi vorbim de SMS-uri care au fost folosite în campania electorală. Sunt acuzat că am trimis nişte SMS-uri pe care nu le-am trimis. Sunt acuzat că am făcut un sistem informatic pe care nu l-am făcut. Sunt acuzat că am utilizat un sistem informatic pe care nu l-am utilizat şi asta nu o spun eu acum, există probe clare la dosar şi sub jurămând care sigur că nu au fost luate în seamă",a afirmat Liviu Dragnea.

Întrebat dacă îi este teamă de o sentinţă nefavorabilă, Dragnea a precizat că "până la urmă în acel dosar nici măcar nu e vorba despre ce va păţi Liviu Dragnea. La finalizarea acestui proces noi vom ştii dacă în România mai putem vorbi de democraţie. Vom ştii dacă în România avem dreptul să mai facem campanie electorală".

Cu toate acestea, el este încrezător că Justiţia îl va găsit nevinovat.

"Eu nu cred că în România anului 2013 şi a anului 2014 se poate pune problema ca cineva complet nevinovat să meargă la închisoare pe o acuzaţie care are ca substanţă esenţa democraţiei şi anume votul liber", a arătat Dragnea.

 

www.gandul.info


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 2

Adaugă comentariu
Pt Danb, acum 1553 zile, 13 ore, 12 minute, 7 secunde
Mai DANB de data asta sunt alaturi de tine cu acest comentariu.Ai venit si tu cu picioarele pe pamant.Ce-ai patit ?
danb, acum 1553 zile, 23 ore, 31 minute, 5 secunde
Pana acum il consideram pe Dragnea un golan, putin mai cizelat ca Oprisan, dar nu chiar prost si cu unele afirmatii logice si de bun-simt. Ei acum prin aceste afirmatii si-a aratat o alta latura, acea citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.