NOUA HARTĂ A ROMÂNIEI
Cu două săptămâni înainte de a da startul neoficial al campaniei electorale de anul viitor, printr-o megamanifestare a USL de susţinere a prezidenţiabilului Crin Antonescu, Victor Ponta sugerează strategia de bătaie pentru 2014: regionalizarea şi revizuirea Constituţiei - ambele motiv de dispută politică cu Traian Băsescu, legitimat ca vector al opoziţiei, dar şi cu celelalte partide parlamentare. Relansarea temei regionalizării a făcut-o de la Suceava, prima deplasare după concediu, Victor Ponta vorbind despre o nouă hartă a României cu 10-12 regiuni. Asta în condiţiile în care, până acum, coordonatorul procesului, vicepremierul şi ministru al Dezvoltării Liviu Dragnea, vorbise de opt, maxim nouă regiuni.
"Formula cu cele 8 regiuni de dezvoltare nu este cea mai bună. Cele 8 actuale sunt mult prea mari", a dat şeful guvernului tonul dezbaterii electorale, stabilind şi calendarul până în ziua primului tur al prezidenţialelor. Atunci ar urma să aibă loc referendumul de revizuire a Constituţiei, în care regiunile să capete personalitate juridică şi să fie recunoscute ca unităţi administrativ-teritoriale. Până atunci ar trebui să fie dezbătută şi modificată legea pentru stabilirea noilor regiuni. "Să nu mai zică nimeni că se face prea repede", a comentat premierul.
Tişe(PDL): "Noi nu dorim o regionalizare aşa cum vrea să o facă USL"
Reacţia din tabăra opoziţiei nu a întârziat să apară. Vicepreşedintelui PDL, senatorul Alin Tişe, nu-i pică bine formula USl de regionalizare pentru că, spune el, se face de „sus în jos” şi nude „jos în sus” cum ar trebui.
„Noi nu dorim o regionalizare aşa cum vrea să o facă USL, ci pornind de la sate şi comune la judeţe. Numărul de regiuni nu e o chestiune care să rezulte din pixul ministrului pentru că aşa e un demers sortit eşecului. Se vor crea alte structuri de conducere, nişte Consilii Judeţene mai mari, care înseamna o birocraţie mai mare şi mai mulţi bani. Nu trebuie gândit politic, să ştii dinainte câte regiuni faci, care vor fi capitalele şi care vor fi baronii. Nu sunt numere la loto, ce e aici, 6 din 49?”, a declarat Tişe, contactat de gândul.
Întrebat cum ar trebui totuşi făcută regionalizarea, senatorul democrat-liberal dă exemplu altor state din Uniunea Europeană.
„Reorganizarea trebuie gândită în funcţie de normele Uniunii Europene, populaţie, teritoriu, cultură, care au funcţionat şi în alte ţări. Poate nici nu e nevoie de revizuirea Constituţiei ca să faci reorganizarea adminsitrativ-teritorială, poţi să creezi judeţe mai mari care să nu se numească regiuni”, a explicat el.
Vochiţoiu(PPDD): "Ponta şi Dragnea îşi pasează jucăriile de la unul la altul"
Tot pe ideea unei reorganizări administrativ-teritoriale fără regiuni noi merge şi liderul senatorilor PPDD, Haralambie Vochiţoiu. Motivul e simplu, spune el: „USL vrea doar să creeze mii de posturi pentru clientela politică, iar România nu mai poate ţine atâţia baroni”.
„Practic se înfiinţează o nouă structură de comandă, care este costisitoare şi nelucrativă. Nu există niciun argument solid pentru a o susţine, nu s-ar ajunge la o dezvoltare economică. Am senzaţia că cei din USL nu ştiu ce vor. Ponta zice ceva, Dragnea altceva şi îşi pasează jucăriile de la unul la celălalt. Noi avem un proiect în pregătire, nu susţinem regionalizarea, ci o reorganizare administrativ-teritorială în sensul în care ar trebui comasate comunele, oraşele în funcţie de resursele umane şi economice care există”, a argumentat Vochiţoiu, pentru gândul.
UDMR: Suntem deschişi la discuţii
Pe de altă parte, reprezentanţii UDMR sunt mai deschişi la negocieri. Deşi insistă pe varianta lor, cea cu 14-16 regiuni, secretarul general al UDMR, Kovacs Peter, admite faptul că noul scenariu anunţat de Victor Ponta, cu 10-12 regiuni, ar fi de acceptat. „Suntem deschişi la discuţii, dar să vedem despre care 12 regiuni e vorba. Covasna, Harghita şi Mureş trebuie să fie într-o singură regiune, cu centrul la Târgu Mureş”, a precizat Kovacs, contactat de gândul.
Chiar şi aşa, liderul maghiar nu vede de ce trebuie grăbită regionalizarea. „Nu avem nevoie de regiuni administrative pentru că ar complica foarte mult lucrurile. Nu trebuie să grăbim acest proces, variantele care au tot fost vehiculate sunt foarte proaste şi cred că cel mai bine ar fi fără regionalizare. Mai bine deloc decât o regionalizare administrativă. Nu este o urgenţă”, a spus Kovacs.
Mai mult, liderul UDMR Kelemen Hunor a anunţat vineri că Uniunea va începe demersurile pentru organizarea de referendumuri pe tema regionalizării în şase judeţe din ţară care corespund practic zonelor de interes pentru maghiari, reprezentarea lor fiind semnificativă. Este vorba de Harghita, Covasna şi Mureş, care corespund Ţinutului Secuiesc, şi Bihor, Sălaj şi Satu Mare, care corspund zonei Partium.
Cum au eşuat tentativele de regionalizare
Actuala împărţire a României în opt regiuni de dezvoltare a fost asumată, în 1998, în timpul negocierilor de aderare la UE, iar încercările de a adapta aceste structuri la realităţile social-economice au fost lansate mereu în preajma campaniilor electorale şi abandonate la presiunea baronilor din teritoriu ai partidelor. Prima încercare a fost făcută în 2003, în an preelectoral, când ministrul administraţiei la acea vreme Octav Cozmâncă a pus subiectul în discuţie lansând varianta înjumătăţirii numărului de judeţe şi întăririi rolului regiunilor. Proiectul a fost abandonat după ce a stârnit nemulţumiri în teriltoriu unde liderii locali ai PSD şi-au văzut interesele puse în pericol.
Tema a fost reluată în 2011, cu un an înaintea alegerilor parlamentare, când preşedintele Traian Băsescu, via premierul Emil Boc, a pus pe masa partidelor o variantă de regionalizare, pe scheletul actualelor regiuni care însă să fie numite judeţe, astfel încât să nu fie nevoie de modificarea constituţiei care prevede că România se împarte administrativ-teritorial în comune, oraşe şi judeţe.
Varianta nu a fost susţinută nici măcar de partenerul de guvernare ai PDL de la acea vreme, UDMR care avea propriul proiect cu 16 regiuni, dar care insista pentru un statut aparte pentru Secuime, mai exact o regiune în care să se regăsească judeţele Harghita, Covasna şi Mureş. Varianta "maximală" făcută chiar de Traian Băsescu liderilor UDMR la Cotroceni a fost o regionalizare pe formula 8+2, în care Harghita şi Covasna să fie regiuni separate. Oferta a fost refuzată. Chiar dacă UDMR a fost făcută responsabilă pentru eşecul demersului, adevărata cauză a fost însă opoziţia liderilor PDL din teritoriu, în frunte cu Sorin Frunzăverde, la vremea respectivă un lider cu influenţă în PDL.
Proiectul regionalizării a fost reluat de USL, iniţial ca doar declarativ în campania pentru parlamentarele de anul trecut, ca ulterior după câştigarea alegerilor să-şi asume misiunea formalizării demersului la începutul acestui an. USL a cuplat însă tema cu cea a revizuirii Constituţiei, însă până în acest moment nu a prezentat pe hârtie un proiect concret, preferând mai degrabă formula dezbaterii.
Coordonator al regionalizării, pesedistul Liviu Dragnea a avansat formula a opt sau nouă regiuni de dezvoltare.
La presiunea teritoriului, pentru a conserva procentele electorale în preajma a două runde de alegeri, europarlamentare şi prezidenţiale, varianta în discuţie este ca regiunile să aibă personalitate juridică, deci să fie recunoscute în Constituţie, iar la conducerea lor să fie instalaţi, fără alegeri, actuali şefi locali. S-ar crea astfel o suprastructură administrativă care ar putea rula fonsuri importante de bani şi care va spori influenţa actualilor baroni locali.
Chiar şi într-o asemenea formulă un punct sensibil este cel al capitalelor de regiune, pentru a tempera toate orgoliile fiind luată în calcul varianta a două centre de putere.
Cu amânarea dezbaterii pentru revizuirea Constituţiei, s-a amânat şi cea pe tema regionalizării. Mai mult, acest lucru a devenit o temă de atac, preşedintele Traian Băsescu exprimându-şi reticenţa că USL, cu cele 70 la sută control în parlament, va duce până la capăt demersul.
"Nu cred că se va face, acest uriaş de 70% din Parlament şi-a arătat limitele, este incapabil să genereze progres pentru România. Reorganizarea administrativă şi o Constituţie modernă care să simplifice instituţiile statului, inclusiv Parlamentul, ar fi fost proba că această majoritate uriaşă îşi poate depăşi dimensiunea mică din interiorul majorităţii şi lipsa de viziune. Au probat că nu pot, din păcate, şi România a pierdut o ocazie extraordinară, pentru că este foarte puţin probabil să mai ai o majoritate de 70% în următoarele cicluri electorale", a afirmat Băsescu.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Politică
Cum a ajuns primarul orașului Mărășești, Valerică-Dorel Chitic să aibă 3 ani interdicție de a exercita funcția?
De același autor
