Politică

Nicolae Săveanu, “Bătrânul satrap” al liberalilor

Fost primar al Focşanilor, prefect de Putna, deputat şi senator, liberalul Săveanu era numit de opoziţie: “Lucifer” sau “Bătrânul satrap”.A condus cu mână de fier Partidul Naţional Liberal şi judeţul un sfert de secol, fiind sursă de inspiraţie pentru baronii politici de azi.Documentele vremii arată că liberalul Săveanu a dat ordin ca via de la Jariştea să-i fie curăţată de elevi şi profesori, iar scandalul a ajuns pană la Spiru Haret, ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice.Ziarul de Vrancea nostru vă spune cine a fost curajosul din această poveste petrecută în 1898

Oripilaţi de politicienii de după 1989, care au distrus România printr-o legislaţie care a permis transferul fraudulos al patrimoniului statului în proprietatea privată a eşalonului 2 al fostului Partid Comunist şi în mâinile unei fracţiuni din fosta Securitate, suntem tentaţi să credem că politicienii de la începutul veacului trecut erau coborâţi din rai şi pe unde călcau aceştia creştea iarba şi curgea lapte şi miere. Cu câteva expepţii, am numi aici pe vrednicul Vasile Ţiroiu, înţeleptul Simion Mehedinţi, altruistul Nicolae Jăchianu şi încă cateva nume, politicienii din fostele judeţe Putna şi Slam Râmnic, care formează astăzi Vrancea, depăşeau prin atitudine dictatorială şi putere pe aşa numiţi baroni locali ai zilelor noastre. Nu am fi scris aceste rânduri dacă nu am fi descoperit într-o monografie a Şcolii Vărsătura incidentul dintre odobeşteanul Nicolae Cerkez, primul învăţător şi director al Şcolii din Vărsătura în 1884, şi cel mai influent politician de la cumpăna secolelor XIX şi XX, Nicolae Săveanu, care a “domnit” ca un faraon peste fostul judeţ Putna, între 1897-1922, timp în care a condus cu mână de fier Partidul Naţional Liberal şi implicit afacerile din Putna. A fost pe rand primar al Focşanilor, prefect de Putna, deputat şi senator (nu neapărat în această ordine).

Îşi muncea moşia cu profesorii şi elevii

În 1898 Nicolae Săveanu trimite un ordin primarului comunei Vărsătura prin care cere ca directorul şcolii din localitate, împreună cu profesorii şi elevii să meargă în via sa de pe fosta uliţă Sturza şi să adune corzile de viţă de vie. Dacă primarul se supune, învăţătorul Cerchez îi spune primarului că elevii nu sunt robi pe moşia boierului şi refuză să scoată elevii la muncă pe moşia nababului Săveanu. Primarul transmite refuzul mai departe, iar Săveanu ca un satrap, cum era denumit de ziarele opoziţiei, îl reclamă pentru culpe imaginare profesorului Spiru Haret, ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice. Acesta nu ezită să-l cheme la Bucureşti pe “recalcitrantul” învăţător. Ajuns în capitală, Cerchez îi explică ministrului adevărata cauză a reclamaţiilor. Impresionat de atitudinea curajoasă şi demnă a învăţătorului, ministrul Spiru Haret l-a felicitat şi la rugat să-şi continue munca la catedră ca şi până atunci şi să vină la Bucureşti dacă se mai întâmplă abuzuri din partea celui pe care ziarul opoziţiei „Dreptatea” îl numea „Lucifer, tartorul dracilor din judeţul Putna”.

Baronii de azi sunt umbre ale baronilor de ieri

Privind prin prisma acestui exemplu am putea conchide că baronii politici de azi sunt umbre destul de şterse ale baronilor politicii de ieri. Am dat acest exemplu pentru a nu idealiza o epocă în care o lume dispărea, iar locul ei era luat de aluatul păturicilor şi scatiilor, iar politica era făcută de indivizi care îşi lucrau moşiile cu elevii şi profesorii şcolilor din localităţile respective. Că posteritatea i-a ridicat statui „Bătrânului satrap” este adevărat, cum este la fel de adevărat că printre iniţiatorii ridicării bustului se găseau fiul Nicolae N. Săveanu şi nepotul Nicuşor Săveanu. Cine are dubii cu privire la cele scrise de noi poate citi lucrarea „130 de ani de istorie liberală în Vrancea” (Focşani, 2010), al cărei coautor este chiar liberalul Eduard Lambrino, consilier judeţean şi un fidel de cursă lungă al actualului lider al liberalilor vranceni, deputatul Nini Săpunaru. Să dea Dumnezeu ca actuala majoritate parlamentară să nu transforme „baronii locali” în satrapi ca pe vremea „Tartorului dracilor din judeţul Putna”! (Valentin MUSCĂ)

---