Politică

gandul.info:NOUA HARTĂ A ROMÂNIEI provoacă un scandal monstru!

Ziarul de Vrancea
7 feb 2013 2467 vizualizări
Războiul celor două liste: cum se bat căpitanii de judeţ USL pentru alegerea celor OPT CAPITALE REGIONALE

 

USL şi-a făcut planul ca până la sfârşitul acestui an noua structură administrativă a României să fie gata. Deocamdată coaliţia de guvernământ nu are însă un proiect de lege asumat. Creierul din spatele regionalizării ţării este vicepremierul Liviu Dragnea, care este şi ministru al Administraţiei şi Dezvoltării Regionale. Fost şef al Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România, Dragnea lucrează la acest proiect de mai bine de cinci ani.

Deşi în USL există dezbateri privind numărul regiunilor, vicepremierul a declarat că optează ca numărul acestora să rămână opt, pentru a nu deschide o "cutie a Pandorei", care ar bloca procesul regionalizării.

Astfel, România va avea 8 regiuni, cele trasate încă din 1997, dar care în prezent nu au personalitate juridică şi nu sunt unităţi administrativ-teritoriale. Cele opt regiuni vor fi: Bucureşti-Ilfov, Centru, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest, Sud şi Sud-Est - care vor avea competenţe exclusive sau partajate cu cele ale statului, un buget multianual şi un preşedinte, în fruntea unui consiliu regional, potrivit proiectului Legii privind regiunile, aflată în discuţia USL.

CITEŞTE AICI CE SPUN BARONII USL DESPRE PROIECTUL REGIONALIZĂRII - EXCLUSIV GÂNDUL

Până ca proiectul regionalizării să devină realitate, este obligatorie adoptarea noii Constituţii. "Dacă nu avem în Constituţie că România este împărţită în regiuni, nu putem vorbi de regionalizare. Acum va apărea în Constituţie că România este împărţită din punct de vedere administrativ- teritorial în judeţe şi regiuni", a declarat pentru gândul preşedintele CJ Vrancea, Marian Oprişan.

Cartoful fierbinte - cum să fie stabilită capitala de regiune

Una din marile probleme ale procesului de regionalizare îl reprezintă stabilirea capitalelor regionale, deoarece orgoliile preşedinţilor de Consilii Judeţene sunt foarte mari, fiecare dorind ca viitoarea capitală să se află în judeţul său. Premierul Victor Ponta a propus ca soluţie de compromis, pentru prima fază a procesului de regionalizare, să nu existe o singură capitală, ci să existe un centru politic, unul economic, un altul cultural.

În interiorul USL există deja o dispută acerbă pentru stabilirea viitoarelor capitale de regiune. Dezbaterea centrală se poartă în jurul cărui principiu să fie aplicat: capitalele să fie în judeţele cele mai dezvoltate sau în cele mai puţin dezvoltate.

Prima variantă este puternic susţinută de preşedintele interimar al Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România, Nicuşor Constantinescu. Potrivit acestuia cele opt capitale regionale ar trebui să fie: Bucureşti, Ploieşti, Constanţa, Iaşi, Braşov, Cluj, Timişoara, Craiova.

"În legătură cu capitalele regiunilor, ele vor fi în judeţele cele mai dezvoltate din punct de vedere economic, un principiu foarte sănătos care există în Uniunea Europeană şi în toată lumea că acolo când un car cu boi sau o maşină care urcă un deal sau o pantă, roţile din faţă, roţile cele mai puternice tractează întreaga maşină", a declarat pentru gândul Nicuşor Constantinescu.

El se declară convins că Liviu Dragnea, dar şi colegii săi din UNCJR vor sprijini acest principiu. Şeful CJ Constanţa susţine că este o aberaţia ca viitoarele capitale regionale să fie în judeţele mai puţin dezvoltate şi să existe capitale precum Călăraşi sau Brăila.

 

"Este exclus să vedem capitale de regiune la Brăila, Călăraşi, sunt nişte aberaţii, nu pot funcţiona. Nu se poate aşa ceva, au fost stabilite politic când s-au constituit regiunile de dezvoltare în 1997 şi au rămas aşa de la sine", a adăugat preşedintele UNCJR, adăugând că problema urmează să fie tranşată în luna această în interiorul acestui for.

Întrebat de ce nu aplică modelul din SUA, unde oraşe mai mici sunt capitale, Constantinescu susţine că nu ne putem compara cu SUA.

"Din păcate pentru noi nu suntem SUA şi nu avem dezvoltarea SUA de la 1700 până astăzi. Dacă comparăm zona care este capitala unui stat o să vedeţi că diferenţele între ele sunt locuitorii, nu de infrastructură şi de dezvoltare. Comparăm cai cu capre şi nu este corect să comparăm aşa, pentru că nu este corect să comparăm Botoşaniul, Vasluiul cu judeţul Iaşi. Noi avem grave discrepanţe între judede din păcate, SUA nu au avut asemenea discrepanţe, de aceea şi-au permis să facă în unele state capitala în localităţi cu mai puţin locuitori, dar nu dezvoltarea infrastructurii aferente", a precizat Constantinescu.

Ideea promovării reşedinţelor de judeţ ale municipiilor mai puţin dezvoltate economic drept capitală a regiunii este puternic susţinută de preşedintele CJ Vrancea, Marian Oprişan.

 

Varianta capitalelor din judeţele mai puţin dezvoltate

Potrivit unui document din USL, citat de MEDIAFAX, reşedinţele regiunilor vor fi la Bucureşti, Alba Iulia, Piatra Neamţ, Cluj Napoca, Brăila, Timişoara, Craiova, Călăraşi.

Regiunea Bucureşti-Ilfov va fi compusă municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov, cu reşedinţa în municipiul Bucureşti. Regiunea Centru va cuprinde judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu, cu reşedinţa în municipiul Alba Iulia. Regiunea Nord Est va fi compusă din judeţele Bacău, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Suceava şi Vaslui, cu reşedinţa în municipiul Piatra Neamţ. Din Regiunea Nord-Vest vor face parte judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj, iar reşedinţa va fi municipiul Cluj-Napoca. Regiunea Vest va fi compusă din judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş, iar reşedinţa va fi în municipiul Timişoara. Din Regiunea Sud-Vest vor face parte judeţele Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinţi şi Gorj, cu reşedinţa în municipiul Craiova.

Din Regiunea Sud vor face parte judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman, iar reşedinţa va fi în municipiul Călăraşi. Regiunea Sud-Est cuprinde judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea, iar reşedinţa va fi în municipiul Brăila.

Vicepremierul Liviu Dragnea a contestat autenticitatea documentului, precizând că nu îşi asumă variantele care circulă prin diverse surse. El a criticat apariţia documentului, precizând ironic că este făcut de "un funcţionăraş de la un Consiliu Judeţean din Banat".

 

 

Ce sunt regiunile

Regiunile sunt unităţi administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia regională şi în care se organizează şi funcţionează autorităţi ale administraţiei publice regionale.

Astfel, între Guvern şi Consiliile Judeţene se va interpune o nouă unitate administrativă. "Se introduce al treilea nivel de guvernare în România - guvernarea regională", a explicat pentru gândul preşedintele CJ Prahova, Mircea Cosma.

"Între Guvern, Consilii Judeţene şi Primării intervine un model intermediar, regional, pe modelul UE, care reprezintă actualele regiuni. Va avea personalitate juridică, un preşedinte al fiecărei regiuni şi un Consiliu Regional cu competenţe regionale", a declarat Nicuşor Constantinescu.

Legile naţionale se aplică în toate regiunile.

Consiliul Regional şi Preşedintele regiunii, mandat de 4 ani

Proiectul stabileşte şi funcţionarea Consiliului regional, care "se alege pentru un mandat de 4 ani". Fiecare regiune va fi condusă, începând cu 2016, de un preşedinte ales prin vot direct de cetăţeni. Consiliul regional urmează să fie ales tot de cetăţeni.

Dacă procesul de regionalizare se va încheia în acest an, preşedintele regiunii va fi ales până în 2016 de consilierii judeţeni şi locali. Din 2016, când sunt programate viitoarele alegeri locale, preşedintele Regiunii, va fi ales însă prin vot direct de cetăţeni. Până la alegerea directă a preşedintelui Regiunii, actualii şefi de Consilii Judeţene vor îndeplini funcţia de vicepreşedinţi ai Regiunilor.

"Preşedintele Regiunii nu va fi şeful preşedinţilor de Consilii Judeţene, nu vor fi raporturi de subordonare, pentru că regiunea are nişte atribuţii, iar judeţele alte atribuţii", a precizat Marian Oprişan.

Fiiecare regiune îşi stabileşte un buget multianual, care trebuie aprobat şi actualizat în fiecare an, şi care este elaborat având în vedere planificarea regională. Bugetele regiunilor vor fi alcătuite din bugetele locale, fondurile europene şi de coeziune. De asemenea, în proiect se arată că pe lângă fiecare consiliu regional se înfiinţează, organizează şi funcţionează un Consiliu Consultativ Economic şi Social, organism cu rol consultativ.

În fiecare regiune funcţionează câte o agenţie pentru dezvoltare regională, organism neguvernamental, nonprofit, de utilitate publică, cu personalitate juridică, care funcţionează în domeniul dezvoltării regionale.

 

www.gandul.info


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
Simion Mehedinti, acum 1751 zile, 10 ore, 5 minute, 48 secunde
Cum sa-l lase "fratele" Mitrea fara numerar pe Oprisan ? Sigur, intr-o alta configuratie regionala ce o clocesc PSD-istii,Vrancea o sa fie asezata in mijlocul altor judete pentru ca citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.