Politică

www.gandul.info:Ce conţine raportul pe Justiţie prezentat de Comisia Europeană

Ziarul de Vrancea
29 ian 2013 1119 vizualizări
Câte din cele 11 "porunci" de la Bruxelles a respectat Guvernul Ponta

Comisia Europeană prezintă, miercuri 30 ianuarie, raportul pe Justiţiei. Reprezentanţii CE au declarat pentru gândul că raportul a analizat câte din cele 11 angajamente ale lui Victor Ponta faţă de forul european au fost respectate.

Guvernul susţine că toate cele 11 puncte au fost îndeplinite în totalitate.

Unul din punctele convenit de Ponta la Bruxelles a fost ca politicienii să respecte independenţa sistemului judiciar. Atacurile politicienilor la adresa judecătorilor şi procurorilor nu s-au diminuat în nici un fel în ultimele luni. O altă "poruncă" a fost şi aceea că politicienii nu vor critica public deciziile instanţelor, regulă pe care însuşi premierul a încălcat-o. Un alt angajament neonorat pe deplin a fost alegerea în mod transparent a unui procuror general şi a unui şef DNA care să aibe rezultate notabile.

Vezi mai jos care au fost cele 11 "porunci" pe care Ponta s-a angajat să le respecte şi cum au fost ele îndeplinite.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray, a declarat pentru gândul că raportul MCV va fi prezentat miercuri, 30 ianuarie, de la ora 11:30. Reprezentantul CE a explicat că raportul va conţine două secţiuni: una în care va fi analizat modul în care România şi-a îndeplinit cele 11 angajamente convenite în vara anului trecut şi o altă parte în care vor fi analizate evoluţiile sietemului judiciar. "Va fi prezentată analiza CE privind cele 11 angajamente convenite în vară de premierul Ponta şi preşedintele Barosso, dar şi o analiză a benchmark-uri definite în MCV", a declarat pentru gândul Mark Gray. Premierul Victor Ponta a declarat că în opinia sa toate cele 11 puncte convenite cu CE au foste respectate în totalitate. De altfel Guvernul a emis un comunicat în care susţine că ficare din punctele solicitate de comisie au fost îndeplinite.

1. Respectarea indepedenţei Justiţiei de către politicieni. În finalul raportului pe Justiţie publicat în vara anului trecut, una din cerinţele Comisiei Europene era ca politicienii să respecte independenţa sistemului judiciar. "Solicităm ca partidele şi autorităţile guvernamentale să respecte independenţa Justiţiei. Să se angajeze ca politicienii care subminează autoritatea judecătorilor prin criticarea hotărârilor judecătoreşti sau pun presiune pe Justiţiei să fie disciplinaţi", se arăta în raport.

Această cerinţă a CE a fost încălcată direct de către premierul Victor Ponta, care a criticat decizia Tribunalului Bucureşti de a trimite dosarul lui Dan Voiculescu la Curtea Supremă pe 20 decembrie. Între timp, dosarul a revenit la Tribunal. "Eu m-am uitat cu ochiul unui jurist şi cred că decizia judecătorului de la tribunal a fost greşită şi ar trebui CSM, cine se ocupă, să vadă de ce a dat acea decizie", declara Ponta pe 8 ianuarie.

Citeşte şi Cu Naşu la puşcărie

 

Premierul Ponta nu este singurul care a criticat judecătorii. Şi senatorul PNL Sorin Roşca Stănescu, fost jurnalist. susţine că judecătorii comit nedreptăţi grave şi emit sentinţe discreţionar. "Sunt judecatori, şi nu este o poveste ceea ce afirm acum, care au creat grave nedreptăţi. Sunt judecători care dau cu banul pentru a hotărî numărul de ani pe care îi are de executat o persoană care a încălcat legea", a scris senatorul într-o postare pe blogul personal.Pe lângă cei doi, şi alţi parlamentari au susţinut ideea desfiinţării unor instituţii cheie din sistemul judiciar, precum ANI sau DNA. Niciunul dintre partidele parlamentare nu are un mecanism prin care membrii partidului care critică sentinţele judecătorului să fie disciplinaţi, aşa cum a cerut CE.

În analiza Guvernului, independenţa Justiţiei este respectată. "Primul-ministru a cerut CSM să fie informat în legatură cu orice forma de ingerinţă în justiţie a vreunui membru al Guvernului şi a cerut public în mai multe rânduri respectarea independenţei justitiei", se arată într-un comunicat public.

2. Alegerea transparentă a procurorului general şi a şefului DNA. Comisia a cerut şi o procedură transparentă pentru numirea procurorului general şi a şefului DNA care să aibă la bază criterii de integritate, profesionalism şi rezultate.

Ministrul Mona Pivniceru a iniţiat acestă procedură la finalul anului trecut, iar procedura a fost una semitransparentă. Mai precis, MJ a deschis procedura, s-au înscris 10 candidaţi, au fost evaluaţi preliminar, a existat o comisie de analiză, însă interviul cu cei 10 candidaţi a fost cu uşile închise. De altfel, cei doi procurori propuşi de către Mona Pivniceru au fost respinşi de către CSM dar şi de către preşedintele Traian Băsescu. Ioan Irimie şi Tiberiu Niţu nu se încadrau nici în criteriul CE care solicita ca cei doi procurori să aibe un trak record bun. Acest criteriu a lipsit total din evaluarea Ministerului Justiţiei.

3. Miniştri cu probleme de integritate, afară din Guvern. CE a cerut guvernului să evite numirile în funcţiile de ministru cu probleme de integritate. Cei care au astfel de probleme trebuie să demisioneze. Actualul cabinet nu are în componenţă miniştri anchetaţi de ANI sau care să fi fost declaraţi incompatibili sau în conflict de interese.

În guvern există însă un ministru trimis în judecată de DNA, Relu Fenechiu, şi unul cercetat de DNA, Liviu Dragnea. În cabinetul Ponta I au activat însă trei miniştri acuzaţi de ANI. Eduard Raul Hellvig, Liviu Pop, Ovidiu Silaghi, sunt acuzaţi de Agenţia Naţională de Integritate de conflict de interese, incompatibilitate şi venituri nejustificate. CE solicita ca în aceste cazuri miniştri să demisioneze. Cei trei nu au făcut acest pas.

Guvernul susţine că s-a achitat de acest angajament. "Angajamentul de a nu numi şi de a înlocui miniştrii sau oficialii guvernamentali în acord cu legea, în cazuri de incompatibilitate, a fost respectat", se arată în analiza executivului

4. Evacuarea parlamentarilor incompatibili. O altă cerinţă a consiliului a fost şi aceea ca Parlamentul să adopte o procedură prin care parlamentarii cu decizii de incompatibilitate, conflict de interse definitive sau condamnaţi definitiv să fie obligaţi să demisioneze.

Parlamentul a modificat statutul deputaţilor şi senatorilor în aşa fel încât un parlamentar declarat incompatibil are posibilitatea să rămână cu mandatul intact. Procedura prevde şi faptul că o decizie de incompatibilitate a ANI trebuie să fie confirmată chiar de către Parlament. Vezi aici procedura prin care incompatibili din Parlament scapă de ANI.

ANI a informat că în actualul legislativ patru deputaţi se s-ar afla în stare de incompatibilitate. Până acum Parlamentul nu a luat nici un fel de decizie faţă de aceste cazuri.

5. Superimunitatea parlamentară împotriva anchetelor penale. Deşi nu este prevăzută printre cele 10 puncte convenite de premierul Ponta cu CE, reprezentanţii comisiei vor analiza şi superimunitatea pe care Parlamentul a dorit să şi-o voteze. În rapoartele din 2010 şi 2011, CE a atras atenţia asupra faptul că parlamentarii au abuzat de imunitatea parlamentară pentru a obstrucţiona anchetele penale ale procurorilor. În sesiunea specială a Parlamentului prima grijă a noilor aleşi a fost să îşi întărească imunitatea în faţa procurorilor. Iniţial, superimunitatea parlamentarilor bloca practic orice fel de anchetă a procurorilor şi transforma Parlamentul într-o instanţă paralelă.

6. Alegerea prin conses a unui Avocat al Poporului. Ponta s-a mai angajat şi că în funcţia de Avocat al Poporului va fi numită o personalitate susţinută de toate partidele. Pe 23 ianuarie, Parlamentul l-a votat în funcţia de Avocat al Poporului pe Crişu Anastasiu, care însă a fost propus de USL. PDL s-a împotrivit acestei numiri şi a denunţat faptul că USL nu a dorit să negocieze acestă numire.

7. O bilă neagră în raportul pe Justiţie ar putea fi şi alegerile din cadrul CSM. Consiliul a ales pe 4 ianuarie un preşedinte în premieră un procuror. Alegerea unui procuror a fost puternic contestă de o parte din judecători. Astfel că în CSM există un conflict deschis care s-a revărasat şi în zona politică. În precedentul raport CSM a fost lăudat pentru progresele realizate, dar experţii CE atrăgeau atenţia că instituţia trebuie să facă paşi serioşi în recâştigarea credibilităţii.

8. O altă bilă neagă a raportului ar putea fi faptul că Parlamentul a blocat din nou anchetele procurorilor, cel mai recent caz find avizul negativ pentru arestare dat în cazul lui Ion Stan cercetat de DNA pentru trafic de influenţă care în plus a ajuns şi senator. În raport ar putea fi subliniate şi avizele negative date în cazurile miniştrilor parlamentari Victor Paul Dobre şi Laszlo Borbely, cercetaţi şi ei de către DNA.

9. Un alt punct negativ în evaluarea CE ar putea fi şi faptul că în noul legislativ au fost aleşi 22 de senatori (erau 23 cu Dan Voiculescu) şi deputaţi cu dosare penale, în general pentru infracţiuni de corupţie.

Ce puncte din contractul cu CE au fost respectate

10-11. În înţelegerea agreată de Victor Ponta se mai menţiona şi restaurarea puterilor Curţii Constituţionale de a verifica deciziile Parlamentului, abrograrea unor ordonanţe prin care puterile CCR erau eliminate şi folosirea Ordonanţelor de Urgenţă doar în cazuri excepţionale. Aceste puncte din acord au fost în mare măsură respectate.

 

www.gandul.info

 

 


Ce a făcut Ponta cu „Lista lui Barroso“

 

 

Premierul Victor Ponta nu a rezolvat decât o parte din cele 11 puncte din lista lui Barroso (dreapta)-Foto:adevarul.ro

 

Comisia Europeană publică azi raportul privind justiţia din România, în care un loc central îl ocupă cele 11 obiective ce trebuiau îndeplinite ca urmare a crizei politice de astă-vară. Patru au fost îndeplinite total, două parţial şi cinci nu au fost îndeplinite

Pe 12 iulie 2012, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, i-a înmânat premierului Victor Ponta o listă cu 11 probleme ce trebuiau rezolvate de către Executiv, ca urmare a gravei crize constituţioanale declanşate de noua majoritate parlamentară prin modul în care a încercat suspendarea preşedintelui Băsescu.

Cele 11 obiective, cunoscute sub numele de „Lista lui Barroso“, au şi fost incluse în raportul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, publicat pe 18 iulie, în plină criză politică. Comisia Europeană a decis tot atunci ca urmatorul raport să nu fie elaborat în vara anului 2013, ca de obicei, ci în decembrie 2012, insistând pe urgenţa îndeplinirii celor 11 obiective.

Până la urmă, raportul va fi publicat astăzi. Ieri, Guvernul a emis, preventiv, un comunicat în care susţine, punct cu punct, că au fost îndeplinite toate cele 11 obiective. Azi aflăm dacă şi Comisia Europeană împărtăşeşte aceeaşi opinie. „Adevărul“ a analizat, tot punct cu punct, „Lista lui Barroso“, susţinerile Guvernului şi faptele petrecute. Realitatea arată că unele puncte au fost îndeplinite total, altele parţial, iar unele deloc.

1.  Garantarea atribuţiilor Curţii Constituţionale, prin abrogarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 38/2012.
Răspunde Ponta: A fost asigurată respectarea şi implementarea tuturor deciziilor Curţii Constituţionale.

Neîndeplinit. OUG 38/2012 nu a fost abrogată de Guvern. Ordonanţa, care lua din atribuţiile Curţii Constituţionale, este în vigoare, dar Curtea Constituţională a fost aceea care, printr-o decizie, şi-a luat înapoi atribuţiile pe care Guvernul i le retrăsese. Actul Guvernului a fost pus apoi de Parlament în concordanţă cu decizia CCR.

2. Reinstaurarea regulii cvorumului special necesar pentru validarea rezultatelor referendumului.
Răspunde Ponta: S-a facut prin abrogarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 41/2012.

Neîndeplinit. Ordonanţa 41/2012 nu a fost abrogată de Guvern. Curtea Constituţională a decis că eliminarea cvorumului nu respectă legea fundamentală, iar Parlamentul a adus ordonanţa în concordanţă cu decizia CCR. Liderii USL au continuat să acuze că cvorumul „ne-a fost impus de UE şi de Curtea Constituţională“, afirmaţie total falsă.

3.  Respectarea Constituţiei la emiterea ordonanţelor de urgenţă.
Răspunde Ponta: Guvernul şi-a respectat angajamentul de a respecta principiul folosirii ordonanţelor de urgenţă strict pentru situaţiile desemnate în Constituţie. Nu s-au emis ordonanţe care afectează instituţii fundamentale, ci doar în situaţii clar de urgenţă şi în număr semnificativ mai redus decât guvernele anterioare.

Îndeplinit parţial. O ordonanţă de urgenţă din decembrie 2012 a adus modificări semnificative Legii Educaţiei, iar o tentativă de modificare a Legii Audiovizualului a fost blocată din cauza scandalului public izbucnit.

4. Punerea în aplicare a deciziilor Curţii Constituţionale.
Răspunde Ponta: Acest lucru s-a realizat, inclusiv dupa organizarea referendumului din 29 iulie. Toate deciziile
Curţii Constituţionale sunt deplin respectate şi aplicate în prezent.

Îndeplinit.

5. Asigurarea publicării fără întârziere a tuturor actelor, inclusiv a deciziilor Curţii Constituţionale, în Monitorul Oficial.
Răspunde Ponta: Toate actele sunt publicate la zi în Monitorul Oficial, atât cele care se referă la activitatea legislativă şi guvernamentală, cât şi cele referitoare la deciziile Curţii Constituţionale.

Îndeplinit.

6. Invitarea tuturor partidelor politice şi autorităţilor guvernamentale să respecte independenţa sistemului judiciar; asumarea angajamentului de a impune sancţiuni disciplinare tuturor membrilor de Guvern sau de partid care subminează credibilitatea judecătorilor sau care exercită presiuni asupra instituţiilor judiciare.
Răspunde Ponta: Guvernul este deplin angajat în respectarea acestui punct. Primu ministru a cerut CSM să fie informat în legătură cu orice formă de ingerinţă în justiţie a vreunui membru al Guvernului şi a cerut public în mai multe rânduri respectarea independenţei justiţiei.

Neîndeplinit. Politicienii şi membri ai Guvernului au continuat să exercite presiuni asupra sistemului judiciar. Doar pentru a da un singur exemplu, pe 18 noiembrie, la Năvodari, ministrul în exerciţiu al Culturii, Puiu Haşotti, a organizat împreună cu lideri locali ai PSD, ample manifestaţii de stradă după ce primarul oraşului a fost arestat. La începutul acestui an, magistraţi de la Înalta Curte şi membri ai CSM au fost luaţi în vizor de mai mulţi politicieni. Iar însuşi primul ministru a criticat nejustificat o decizie a Tribunalului Bucureşti care îl viza pe fondatorul PC, Dan Voiculescu.

7. Numirea în funcţia de Avocat al Poporului a unei persoane care se bucură de sprijinul diferitelor partide, în cadrul unui proces transparent şi obiectiv, menit să asigure alegerea unui candidat cu o autoritate, o integritate şi o independenţă de necontestat.
Răspunde Ponta: La data de 22 ianuarie 2013, Plenul Parlamentului a numit un nou Avocat al Poporului, o persoană din mediul academic, fără activitate politică anterioară. Decizia a fost adoptată cu o largă majoritate, după o procedură în care toate partidele au fost consultate transparent.

Parţial îndeplinit. Pe 22 ianuarie 2013, Crişu Anastasiu, propus de PSD pentru această funcţie, a fost votat în majoritate. Desemnarea a fost precipitată, iar candidatul nu a fost acceptat de toate partidele. Propunerile PDL (Gheorghe Iancu) şi UDMR (Peter Eckstein Kovacs) au arătat că cele două formaţiuni politice nu au fost de acord cu propunerea PSD.

8. Introducerea unui proces transparent de numire a Procurorului General şi a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie; un astfel de proces transparent ar trebui să includă depunerea unor candidaturi deschise, fondate pe criterii de experienţă profesională, integritate şi rezultate pozitive în acţiunea anticorupţie; abţinerea de la numiri în cursul preşedinţiei interimare.
Răspunde Ponta: Procedura a fost deja demarată, respectându-se toţi paşii conveniţi cu Comisia Europeană. În prezent, în urma respingerii primelor propuneri de către preşedintele României, această procedură va fi reluat pentru desemnarea unor noi candidaţi pentru cele două funcţii.

Neîndeplinit. Propunerile pentru funcţiile de procuror general (Tiberiu Niţu) şi procuror-şef al DNA (Ioan Irimie) nu au fost realizate ca urmare a unei proceduri transparente, astfel încât au primit aviz negativ din partea CSM. Cu toate acestea, ministrul Justiţiei a înaintat preşedintelui Traian Băsescu cele două propuneri pentru numire, dar cele două propuneri au fost respinse.

9. Evitarea acordării de graţieri prezidenţiale în cursul preşedinţiei interimare.
Răspunde Ponta: După cum se ştie, nu s-au acordat deloc graţieri pe durata mandatului preşedintelui interimar, în vara anului trecut.

Îndeplinit.

10. Abţinerea de la numirea în posturi de ministru a persoanelor împotriva cărora au fost pronunţate hotărâri judecătoreşti în materie de integritate; eliberarea funcţiei de către miniştrii aflaţi într-o astfel de situaţie.
Răspunde Ponta: Nici un ministru în legătură cu care au existat dubii sau acuzaţii referitoare la incompatibilitatea acestora nu a fost nominalizat în Guvernul condus de Victor Ponta. Angajamentul de a nu numi şi de a înlocui miniştrii sau oficialii guvernamentali în acord cu legea, în cazuri de incompatibilitate, a fost respectat.

Îndeplinit.

11. Adoptarea unor proceduri clare prin care să se prevadă demisia parlamentarilor împotriva cărora au fost pronunţate hotărâri definitive privind incompatibilitatea sau conflicte de interese ori care au fost condamnaţi definit într-un caz de corupţie la nivel înalt.
Răspunde Ponta: Primul ministru continuă să susţină implementarea deciziilor finale ale ANI în ceea ce îi priveşte pe politicieni, pentru a se evita situaţia în care Parlamentul votează împotriva unei decizii a ANI care este confirmată de o instanţă judecătorească.

Neîndeplinit. Parlamentarii şi-au modificat Statutul astfel încât deciziile ANI care rămân definitive prin neatacare în instanţă nu mai atrag pierderea calităţii de parlamentar, ceea ce face din ANI o instituţie goală de conţinut. Aleşii pot pur şi simplu ignora deciziile ANI fără să rişte nimic.

 

www.adevarul.ro


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.