Politică

37 de ani de cand Monumentul Unirii a luat faţa Bornei de Hotar

Sorin Tudose
23 ian 2013 5590 vizualizări
Se spune că la inaugurarea din 24 ianuarie 1976 au fost prezenţi 10.000 de oameni, dar avand în vedere cum se numără chiar şi azi numărul ar putea fi mai mic

Acum 37 de ani, mai precis pe 24 ianuarie 1976, Focşaniul se îmbogăţea cu un nou monument de for public – Monumentul Unirii – croit după criteriile vremurilor. De cand este atestat Focşaniul oraşul nostru nu a avut un monument mai mare sau măcar apropiat ca dimensiuni de actualul “morcov”, aşa cum este denumit de focşănenii mai tineri. Ridicarea sa de autorităţile vremurilor avea să trimită într-un con de umbră primul monument dedicat Unirii din 24 ianuarie 1859 – Borna de Hotar – inagurat în 1931, cu atat mai mult cu cat acesta tot a fost mutat de colo colo de-a lungul a patru decenii. Dacă pentru generaţiile mai vechi de focşăneni Borna de Hotar rămane sibolul Unirii la Focşani, pentru focşănenii de azi Monumentul Unirii este principalul reper al Unirii.

Pe basorelief sunt înfăţişaţi Al. I. Cuza, înconjurat de fruntaşii unionişti de la 1859, iar spre nord un muntean şi un moldovean strângându-şi mâinile în faţa bornei de hotar

Opera din Piaţa Unirii aparţine sculptorului Ion Jelea, acesta conducand un întreg colectiv la momentul ridicării monumentului. “Baza octagonală a acestuia este înaltă de 1,4 m, în trei trepte placate cu granit roşu, peste care se ridica un tor de bronz înalt de 2,24 m. Pe tor se desfăşoară un basorelief înfăţisând în prim plan, spre sud pe Al. I. Cuza, înconjurat de M. Kogalniceanu, C. Negri, V. Boerescu, V. Alecsandri şi alţi fruntaşi unionişti de la 1859, iar spre nord un muntean şi un moldovean strângându-şi mâinile în faţa bornei de hotar. Prim-planul se desfăşoară pe toată suprafaţa torului, înfăşişând diferite categorii de susţinători ai Unirii, dintre care se remarcă deputatul răzeş Moş Ion Roată. Planul al doilea reprezintă Hora Unirii, iar ultimul, estompat scene istorice. Pe tor se ridică un obelisc sub forma unui trunchi de piramidă în secţiune pătrată, înalt de 16 m, placat cu acelaşi granit roşu. Pe faţa nordică este prins între frunze de stejar, un scut de bronz cu inscripţia «Unirea Principatelor Române 1859»” este descris monumentul pe site-ul Direcţiei pentru Cultură, www.vrancea.djc.ro. Prim secretar în anii 1970 era Simion Dobrovici, iar gurile rele spun că monumentul primise la inaugurare un nume chiar mai popular decat “morcovul”. “… lui Dobrovici”. (S. TUDOSE)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.