Politică

Marian Oprişan şi Nicuşor Constantinescu explică REGIONALIZAREA în gandul.info

Ziarul de Vrancea
18 ian 2013 1405 vizualizări
Proiectul împărţirii administrative a României în opt regiuni de dezvoltare reprezintă una din marile provocări politice pentru 2013. Regionalizarea, tema aflată şi pe agenda guvernului Boc, a eşuat în 2011 din cauza opoziţiei UDMR. Bazându-se pe o majoritate consistentă în Parlament, liderii USL susţin că regionalizarea va deveni realitate în a doua jumătate a acestui an şi că prin intermediul ei se va produce o descentralizare reală.

 

Preşedintele interimar al Uniunii Naţionale a Preşedinţilor de Consilii Judeţene, Nicuşor Constantinescu, susţine pentru gândul că preşedintele Regiunii va deveni mai important decât un ministru sau primul-ministru.

„Se termină cu plimbarea primarilor de la localităţi la Guvernul României”, adaugă şi vicepreşedintele PSD, Marian Oprişan, preşedintele CJ VranceaConstanţa.

La Guvern, proiectul regionalizării se află în mâna lui Liviu Dragnea, vicepremier şi ministru pentru Administraţie şi Dezvoltare Regională. Premierul Victor Ponta susţine proiectul, afirmând că momentul oportun pentru începerea implementării acestuia este tocmai acest an. „Victor Ponta este motorul proiectului istoric de regionalizare”, îl complimentează Oprişan pe premier.

Al treilea nivel de guvernare - Regiunea

Cei din teritoriu vor să decidă singuri cum se dezvoltă regiunea în care trăiesc, iar acest lucru îl consideră posibil prin proiectul regionalizării. Primii paşi pentru regionalizarea ţării constau în modificarea Constituţiei, prin introducerea în Legea Fundamentală a regiunilor, şi punerea în dezbaterea publică a proiectului de regionalizare. Dacă procesul revizuirii Constituţiei se va finaliza pozitiv la referendumul pentru adoptarea acesteia, în a doua jumătate a anului se va declanşa procesul regionalizării administrative.

Astfel, între Guvern şi Consiliile Judeţene se va interpune o nouă unitate administrativă. O descrie succint preşedintele CJ Prahova, Mircea Cosma: „se introduce al treilea nivel de guvernare în România – guvernarea regională”.

Nicuşor Constantinescu afirmă, la rândul său, că după regionalizare se va produce o descentralizare reală. „Între Guvern, Consilii Judeţene şi Primării intervine un model intermediar, regional, pe modelul UE, care reprezintă actualele regiuni. Va avea personalitate juridică, un preşedinte al fiecărei regiuni şi un Consiliu Regional cu competenţe regionale”, a declarat pentru gândul social-democratul.

Conform proiectului USL, România va fi împărţită în opt astfel de regiuni de dezvoltare, ele existând şi în prezent, dar fără personalitate juridică şi fără să fie unităţi administrativ-teritoriale.

 

 

 

Harta regiunilor-Foto:gandul.info

„Dacă nu avem în Constituţie că România este împărţită în regiuni, nu putem vorbi de regionalizare. Băsescu a dorit să desfiinţeze judeţele actuale, ca să scape de preşedinţii de Consilii Judeţene care câştigau alegerile împotriva PDL să facă opt judeţe mari, dar le spunea tot judeţe. Acum va apărea în Constituţie că România este împărţită din punct de vedere administrativ- teritorial în judeţe şi regiuni”, a declarat pentru gândul vicepreşedintele PSD, Marian Oprişan.

Cine conduce Regiunea

Regiunea va fi condusă de un preşedinte ales prin vot direct de cetăţeni. Acest lucru nu se va întâmpla însă din 2013 sau 2014, după ce proiectul va deveni lege. Într-o primă fază, intermediară, preşedintele Consiliului Regional va fi ales de consilierii judeţeni şi locali. Din 2016, când sunt programate viitoarele alegeri locale, preşedintele Regiunii, va fi ales însă prin vot direct de cetăţeni. Până la alegerea directă a preşedintelui Regiunii, actualii şefi de Consilii Judeţene vor îndeplini funcţia de vicepreşedinţi ai Regiunilor.

„Preşedintele Regiunii nu va fi şeful preşedinţilor de Consilii Judeţene, nu vor fi raporturi de subordonare, pentru că regiunea are nişte atribuţii, iar judeţele alte atribuţii”, afirmă Oprişan.

„Nu voi fi subordonat preşedintelui Regiunii, pentru că nu Regiunea nu va putea da ordine. Dacă judeţele nu se înţeleg pe un proiect european, regiunea hotărăşte care este soluţia”, explică şi Constantinescu. Regiunile vor co-exista împreună cu judeţele. 

Un alt for de conducere regional, va fi Consiliul, un mini-Parlament local. Şi consilierii regionali urmează să fie aleşi prin vot de cetăţeni începând cu 2016. Judeţele vor da un număr diferit de consilieri regionali, în funcţie de populaţia deţinută.

Preşedintele Regional şi Consiliul Regional urmează să conducă de facto regiunea. Bugetele regiunilor vor fi alcătuite din bugetele locale, fondurile europene şi de coeziune.

„Dintr-un tot astăzi autorităţile locale încasează 33% din taxele şi impozitele colectate de Guvern. Se va mări la 63 – 70%” această cotă, afirmă Oprişan.

Liderii din teritoriu spun că puterile, care se află momentan la Bucureşti, la Guvern şi miniştri, urmează să fie trecute după regionalizare şi descentralizare în mâna autorităţilor locale şi regionale.

„Consiliul Regional şi preşedintele Consiliului Regional, preluând puterea Guvernului, va aduce puterea mai aproape de oameni. Treaba Guvernului se rezolvă la regiune”, a declarat pentru gândul Marian Oprişan.

 

„Nu se vor mai duce primarii la un ministru să se roage pentru un proiect de apă sau pentru canalizare. Guvernul va face doar programele naţionale de dezvoltare şi va controla legalitatea folosirii banilor europeni”, susţine şi preşedintele interimar al UNCJR, Nicuşor Constantinescu, preşedintele CJ Constanţa.

 

 

Preşedintele de regiune este un super-baron?

„Teoria baronului şi a super-baronului a plecat de la teoria centrului imaculat, a Bucureştiului imaculat şi, vezi Doamne, în judeţe există adevăraţii baroni. Dacă vorbim de Dobrogea, nu au fost baroni pentru că a fost sub Imperiul Otoman vreo 600 de ani. Aici erau emiri, sultani, nu erau baroni”, afirmă Nicuşor Constantinescu.

Pentru el, un preşedinte de regiune ales de cetăţeni este mai reprezentativ decât un prim-ministru sau un ministru.

„Cu ce este mai credibil un ministru ales în structurile de partid decât cineva ales de 3 milioane de cetăţeni. Mi se pare că este mai reprezentativ şi cu o răspundere mai mare”, se întreabă preşedintele CJ Constanţa.

Prefectul

În locul celor 41 de prefecţi actuali, după implementarea procesului de regionalizare administrativă numărul acestora va fi redus la opt – câte unul pentru fiecare regiune de dezvoltare.

„Va exista un singur prefect la regiune, iar în judeţele componente ale regiunii va rămâne un oficiu prefectural. În Constituţia modificată dreptul prefecţilor de a ataca emis de autorităţile regionale, judeţene sau locale, în acel moment atacarea în justiţie nu mai produce automat suspendarea. Prefectul va fi în continuare numit de guvern”, a afirmat pentru gândul Marian Oprişan.

Nicuşor Constantinescu nu se fereşte să spună ceea ce toată lumea remarcă.

„Chiar dacă se spune că prefectul este apolitic, toată lumea ştie că este politic, este reprezentantul Guvernului în teritoriu. Este o prostie chestia asta, ne ferim de politic, tot ce facem în viaţa asta este politic. În SUA, guvernatorul are lângă el şeful poliţiei, şeful procuratorii lângă ei. Totul este politic, până în trunchi şi suflet”, afirmă şeful CJ Constanţa.

Consiliul Economic şi Social şi Curţile de Apel Regional

Pe lângă Consiliul Regional va funcţiona un Consiliu Economic şi Social cu rol consultativ. De asemenea, începând cu 2016 Curţile de Apel Regionale îşi vor intra în rol.

Unde va fi stabilită „Capitala” Regiunii

Pentru a nu trezi orgoliile locale, proiectul USL de regionalizare nu prevede existenţa unei singure capitale regionale. În schimb, ele vor purta denumirea de centru economic, centru politico-administrativ, centru universitar, centru cultural etc.

„Centrul regiunii se va decide printr-o consultare regională ori prin referendum pentru că nu ai cum să scoţi din Constituţie ideea de referendum. Centrul regiunii nu va fi decis la centru”, susţine Oprişan.

Intră în competiţie cu Nicuşor Constantinescu de la Constanţa. „Judeţele puternice trag după ele în dezvoltare judeţele mai puţin puternice, deci este normal ca o capitală de regiune să fie în judeţele mai puternice. Cum vedeţi o capitală de regiune la Huşi sau într-un sat?”, este teoria lui Constantinescu.

www.gandul.info


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
imparatu e., acum 1952 zile, 9 ore, 31 minute, 25 secunde
de ce ,de catre primari,.................sa fie ales de cetateni,....iar ne "pricopsiti" cu hahalere,ce-a facut mitrea pentru judetul vrancea ....cred ca asta o sa faca si pentru regiune(in citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.