Politică

Patru prefecţi într-un singur an, primari cu 99,9% şi zece parlamentari

Mihai Boicu
27 dec 2012 2141 vizualizări
Nu mai puţin de patru prefecţi s-au succedat în fruntea Instituţiei Prefectului pe parcursul acestui an. La alegerile locale, USL a obţinut 60 de primari, însă a mai luat patru independenţi. Vracenii au votat pentru 8 parlamentari pe 9 decembrie, însă au trimis zece în Parlament

2012 este un al schimbărilor şi răsturnărilor de situaţie la Prefectură. Nu mai puţin de patru prefecţi s-au succedat în funcţie în interval de un an, rezultat al schimbării puterii, dar şi al jocurilor de culise ale actorilor politici locali. Începutul anului l-a găsit în funcţia de prefect pe Sorin Hornea. Acesta l-a înlocuit la finalul lui 2011 pe Ion Oprea, care a fost “retrogradat” inspector guvernamental. În funcţia de subprefect a urcat astfel Dragoş Mircea, fostul om al liberalilor fiind “convertit” într-o persoană de încredere a PDL. Noul cuplu din fruntea Instituţiei Prefectului nu a rămas mult în această postură. Apropierea alegerilor locale i-a pus pe democraţii locali să găsească un candidat împotriva lui Marian Oprişan la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean. Soluţia găsită a fost Sorin Hornea, care a spus “da” după ce a primit asigurări că se va întoarce în fruntea Prefecturii după alegeri. Pe 18 aprilie, Dragoş Mircea a fost numit prefect, în timp ce în funcţia de subprefect a fost avansată Eliza Botezatu, şefa Inspectoratului Teritorial de Muncă. Dragoş Mircea nu a stat prea mult în scaunul de prefect, pentru că USL a răsturnat Guvernul Boc. Înţelegerile dintre PSD şi PNL de la nivel central au fost ca funcţia de prefect să revină PNL, iar cea de subprefect PSD. Numai că Marian Oprişan nu a cedat uşor, întrucat dorea să controleze Instituţia Prefectului. Soluţia de compromis a fost Octavian Vieru, directorul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA). Acesta a fost un om care nu a deranjat pe nimeni şi a fost cat mai discret în funcţie, Prefectura fiind condusă în realitate de subprefectul Cristi Misăilă, fost consilier personal al lui Marian Oprişan, iar pană anul trecut comisar la Garda Financiară.

Cum a ajuns Kanty Popescu prefect

Octavian Vieru a fost o variantă provizorie pană după alegerile locale, cand liberalii doreau să numească un al om al lor. Iniţial, pentru a fi prefect a fost pregătit Georgel Costache, consilierul deputatului PNL Nini Săpunaru. Pentru că nu era funcţionar public, acesta a fost angajat ca funcţionar la Primăria Jariştea, de unde ar fi trebuit să fie detaşat în postura de şef al Cancelariei lui Octavian Vieru, lucru care nu s-a mai întamplat. Pe 23 august, Guvernul l-a schimbat pe Octavian Vieru cu consilierul judeţean Cătălin Kanty Popescu. Acesta a fost angajat formal la APIA Bucureşti, pentru a putea fi detaşat în calitate de funcţionar public. Iniţial, liberalii doreau pentru acesta funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, însă social – democraţii i-au păcălit cei din PNL şi l-au înscăunat pe conservatorul Ionel Cel – Mare. Spre deosebire de predecesorul său, Cătălin Kanty Popescu a fost mult mai activ şi i-a luat fraiele instituţiei subrefectului Cristi Misăilă. Deşi este apolitic oficial, acesta este văzut mai mereu la acţiunile şi sindrofiile liberale. De menţionat că în mandatul lui Octavian Vieru în Prefectură au fost detaşaţi mai mulţi angajaţi ai CJ, printre care jurista Camelia Măţău. Dacă liberalii nu se vor certa cu pesediştii, Kanty Popescu are şanse să stea ceva mai mult timp în fruntea Prefecturii, cu toate că dorinţa sa este de a intra în diplomaţie.

Marian Oprişan i-a lăsat pe liberali fără trei primari la locale

Alegerile locale din luna iunie au marcat o premieră, alegerea primarilor dintr-un singur tur de scrutin, indiferent cate voturi primesc. PDL a fost trădat înainte de alegeri de mai mulţi primari, însă a reuşit să aibă tot nouă edili deoarece a caştigat în alte comune. USL a obţinut 60 de primari, din care 46 au fost ai PSD şi 14 ai PNL. Marian Oprişan a susţinut trei independenţi să candideze în comune cu primari liberali, Dumitreşti, Vintileasca şi Vanători. Manevra i-a reuşit baronului social-democrat, care a apoi i-a “colectat” pe independenţi. Şi la Valea Sării a caştigat tot un independent, care a făcut apoi pasul la PSD. Liberalii au pierdut trei primari din cei caştigaţi în 2008. Alianţa pentru Vrancea (ApV), în fapt un PSD mascat,  nu a avut candidaţi în toate comunele, iar la Păuleşti nu a candidat decat primarul social – democrat Vasile Bratosin. Ca la congresele PCR, acesta a caştigat cu 99,9%. La Consiliul Judeţean Marian Oprişan a ieşit caştigător detaşat pentru funcţia de preşedinte, fără un contracandidat serios, după ce Sorin Hornea şi apoi Radu Ignat au renunţat să candideze împotriva sa. PSD şi PNL au avut rezultate mai slabe pentru funcţiile de consilieri judeţeni decat în anul 2008. Social – democraţii au obţinut 14 aleşi, faţă de 17 în urmă cu patru ani, fără a-l pune la socoteală pe Marian Oprişan. Liberalii au scos şase consilieri, în timp ce conservatorii au avut un reprezentat în persoana lui Ionel Cel Mare, ales vicepreşedinte al CJ. PNL a rămas însă cu doar cinci aleşi, pentru că după ce deputatul Nini Săpunaru a demisionat, în locul lui a urcat un pesedist. Nici  APV nu a rămas cu şapte aleşi, pentru că UNPR a trecut de partea noii puteri. În final, din cele 32 de mandate de aleşi judeţeni, repartizarea a fost următoarea: USL – 21, PP – DD – 4 şi APV – 7. Marian Oprişan are o majoritate solidă la dispoziţie pentru următorii patru ani.

Am votat opt, am obţinut 10 parlamentari

Vrancenii au trimis în parlament nu mai puţin de 10 parlamentari la scrutinul din 9 decembrie. Legea electorală şi-a arătat din plin hibele la aceste alegeri, cand PSD şi PNL au creat un mamut politic care a luat majoritatea voturilor în toate colegiile. În consecinţă, la redistribuire Neagu Murgu (PP – DD) şi Florin Secară (ARD) au ieşit deputaţi în Colegiul 5, respectiv Colegiul 6 Camera Deputaţilor, ceea ce a făcut ca numărul final al deputaţilor să fie de opt. USL a obţinut peste 65% din voturile vrancenilor , PP – DD – 16,04%, iar ARD doar 12,76%. Pentru candidaţii USL nu a existat decat opţiunea de a caştiga cu peste 50% din voturi, altfel pierdeau la redistribuire. Cel mai mare scor la obţinut liberalul Nini Săpunaru, care a obţinut peste 70% din voturile comunelor de pe Valea Ramnicului şi de pe Valea Milcovului. Deputatul a avut un mare avantaj în faţa competitorilor politici, deoarece exact în perioada dinaintea campaniei electorale şi chiar în timpul acesteia s-a lucrat intens la asfaltarea drumurilor naţionale de pe cele două văi. Candidaţii USL au tăiat panglică după panglică, în timp ce PSD a avut grijă ca adversarii să nu fie prea cunoscuţi în Focşani prin interzicerea afişajului electoral. Alegătorii nu au votat pentru un candidat sau altul, ci împotriva preşedintelui conflictual Traian Băsescu, astfel încat au fost aleşi parlamentari invizibili prin Vrancea, cum au fost Miron Mitrea, Cristian Dumitrescu şi, mai ales, Petru Filip, adus să candideze tocmai de la Oradea. (Mihai BOICU)






În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 2

Adaugă comentariu
Ulise Grosu, acum 1878 zile, 7 ore, 46 minute, 17 secunde
In opinia mea, prezentul articol are cateva clase sub articolul d-rei Iulia Cretu, care abordeaza aceeasi tema, a politicii mioritice de Vrancea. In ceea ce-l priveste pe "vranceanu'" citeste integral
vranceanu', acum 1878 zile, 16 ore, 22 minute, 59 secunde
Noi vrancenii am fost cei mai operativi in creerea locurilor de munca , am dat doi parlamentari sa nu moara opozitia de foame.Cu prefectii stam bine ,este rezeva de cadre si concurenta.Treaba nu citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.