Politică

Primele 10 urgenţe ale Guvernului Ponta II

Ziarul de Vrancea
18 dec 2012 871 vizualizări
Prezentarea proiectului de buget pentru 2013, accelerarea proiectului "CEO la stat", soluţionarea situaţiei de la Oltchim, rezolvarea problemei despăgubirilor pentru imobilele naţionalizate şi introducerea unei taxe pe veniturile foarte mari reprezintă doar câteva dintre priorităţile pe termen scurt ale Guvernului Ponta II. Până la găsirea soluţiilor economice, noul Cabinet are de rezolvat problemele apărute odată cu venirea iernii şi a ninsorilor abundente.

Gândul a realizat un top 10 al deciziilor cu caracter prioritar, asumate de Victor Ponta şi pe care noul Executiv ar trebui să le aibă pe agenda guvernamentală, cele mai multe dintre ele figurând în memorandumul ataşat scrisorii de intenţie trimise de autorităţi reprezentanţilor FMI.

1. Deszăpezirea

Primele ninsori au dus la blocarea mai multor drumuri naţionale, precum şi a tronsonului de autostradă Arad-Timişoara.

Săptămâna trecută, premierul Victor Ponta a cerut, în cadrul comandamentului de iarnă convocat la Guvern, rezilierea contractelor de deszăpezire cu firmele care nu îşi îndeplinesc obligaţiile.

Pentru a preîntâmpina blocarea drumurilor, încă din octombrie, premierul Victor Ponta a găsit o soluţie: drumurile care se înzăpezesc vor fi închise până se topeşte zăpada.

Încheierea contractelor de deszăpezire nu a fost lipsită de probleme.

La licitaţia organizată de Compania naţională de autostrăzi au existat tronsoane pentru care nici o firmă nu s-a arătat interesată, în această situaţie regăsindu-se tronsoanele Cernavodă-Constanţa şi centura Constanţei. Astfel, Direcţia Regională Constanţa a organizat nu mai puţin de patru încercări de a găsi o firmă pentru a-i încredinţa direct contractul de deszăpezire pentru autostrada Cernavodă-Constanţa şi centura Constanţei, "la pachet". Valoarea estimată a contractului este de 1,6 milioane de euro.

Pe de altă parte, pentru circa 2.000 de kilometri de drumuri naţionale şi autostrăzi din cadrul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP) Timişoara semnarea contractelor a fost blocată de contestaţii. Astfel că până la jumătatea lunii noiembrie contractele nu erau semnate.

În plus, în prag de iarnă CNADNR a reziliat două contracte de deszăpezire ale firmei Romstrade, controlată de omul de afaceri Nelu Iordache, motivul fiind neîndeplinirea obligaţiilor contractuale. Pentru acestea compania a anunţat că va urma o procedură de urgenţă pentru încredinţarea contractului.

CNADNR nu a făcut publice valorile finale ale tuturor contractelor de deszăpezire, rezultate în urma licitaţiilor. Valoarea totală estimată, potrivit anunţurilor de licitaţie, era de aproximativ 100 de milioane de euro, cu 40 la sută mai mare decât în sezonul 2011-2012. Aceasta înseamnă că un kilometru de drum deszăpezit, fie el drum naţional sau autostradă, ar fi costat statul român 6.250 de euro.

2. Buget 2013

Una dintre priorităţile pe termen scurt ale Cabinetului Ponta II o reprezintă întocmirea bugetului pentru 2013 care, conform celor mai recente informaţii făcute publice, va fi fundamentat pe o creştere economică de 1,8% din PIB, un deficit bugetar convenit cu FMI de 2,9% din PIB (metodologia ESA 95, agreată de Comisia Europeană) şi un curs mediu leu/euro de 4,5 (estimat de Comisia Naţională de Prognoză).

Săptămâna trecută, Ministerul Finanţelor Publice a anunţat că printre priorităţile guvernului pentru 2013 se numără reîntregirea salariilor bugetarilor până la nivelul de dinaintea tăierii din 2010 (respectiv o majorare cu 7,4% faţă de nivelul actual) precum şi "majorarea pensiilor şi se ia în calcul, la definitivarea proiectului de buget pe anul 2013, o majorare a acestora cu circa 4% începând cu luna ianuarie 2013".

Majorarea pensiilor cu 4% ar însemna cheltuieli suplimentare la bugetul asigurărilor sociale de stat de circa 1,9 miliarde de lei, echivalentul a 0,4 miliarde de euro, potrivit calculelor gândul.

Pe de altă parte, Guvernul nu va acorda bugetarilor nici anul viitor tichete de masă, tichete-cadou sau de vacanţă, va sista în continuare plata unor indemnizaţii lunare reparatorii pentru o categorie de revoluţionari, va limita gratuităţile la transportul feroviar şi va păstra îngheţate angajările în sistemul public.

Totodată, în şedinţa de guvern de miercuri Finanţele au prezentat o notă în care se arăta că pentru a asigura creşterea cheltuielilor reîntregirii salariilor bugetarilor, precum şi pentru finanţarea deficitului bugetului de pensii de stat, guvernul ar putea reduce anul viitor banii destinaţi investiţiilor cu circa 1,2 miliarde de lei, respectiv 0,2 miliarde de euro.

Bugetul pentru anul viitor ar fi trebuit prezentat pe 15 octombrie, însă autorităţile române au stabilit, împreună cu delegaţia comună a Fondului Monetar Internaţional (FMI), a Comisiei Europene (CE) şi a Băncii Mondiale (BM), derogarea termenului legal până la numirea unui nou executiv.

3. Managementul privat

O altă măsură cu caracter de urgenţă pentru noul guvern constă în accelerarea procesului de introducere a managementului privat la companiile de stat, angajament asumat de Executiv în acordul cu FMI. Cu excepţia numirii belgianului Christian Edouard Heinzmann la conducerea Tarom, guvernul nu a reuşit să respecte niciun termen limită asumat în ceea ce priveşte implementarea guvernanţei corporatiste.

Pentru schimbarea managementului companiilor aflate în portofoliul Ministerului Transporturilor au fost angajate trei companii de head-hunting care au înaintat la începutul lunii septembrie o listă scurtă cu 180 de candidaţi pentru cinci din cele 10 companii la care urmează să fie aduşi membri CA şi manageri din sectorul privat, respectiv Tarom, CNADNR, CFR SA (CFR Infrastructură), CFR Călători şi Aeroporturi Bucureşti.

În total, head-hunterii au fost mandataţi să propună cadidaţi pentru 10 posturi de manager şi pentru 43 de posturi de membri în consiliile de administraţie (CA), valoarea contractului de recrutare fiind de 200.000 de euro. Pe lista companiilor se mai află şi Metrorex, Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, Administraţia Canalelor Navigabile, Aeroportul Internaţional Timişoara "Traian Vuia" şi Telecomunicaţii CFR, termenul limită pentru numirea noilor şefi din domeniul privat fiind luna septembrie.

"Vom numi noii membri ai consiliului de administraţie şi echipele de management profesionist până la finele lunii septembrie 2012", se arată în cea mai recentă scrisoare de intenţie înaintată Fondului.

Moderatorul TV Niels Schnecker a fost propus în funcţia de preşedinte al consiliului de administraţiei al companiei de infrastructură feroviară CFR SA. El a anunţat că a refuzat oferta.

În ceea ce priveşte introducerea guvernanţei corporative la companiile din subordinea Ministerului Economiei, la sfârşitul lunii noiembrie Executivul a demarat o nouă licitaţie pentru numirea head-hunterilor care urmează să recruteze manageri pentru 47 de companii.

Valoarea contractului este de aproape 5 milioane de euro. Cinci companii şi consorţii s-au arătat interesate de câştigarea acestui contract.

Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) a semnat cu mai multe firme un contract-cadru în valoare totală estimată de 22,1 milioane lei (aproape 5 milioane euro) pentru asistenţă în alegerea administratorilor şi membrilor consiliilor de administraţie/supraveghere în firme de stat.

Acordul-cadru a fost semnat de OPSPI cu asocierea formată din PricewaterhouseCoopers Tax Advisors & Accountants, D&B David şi Baias şi George Butunoiu Group, asocierea Boyden Global Executive Search şi Choice Management&Consulting, asocierea Fast Forward Solutions şi The Searchers Advisory Group, asocierea Quest Advisors şi Transearch International, precum şi cu firma Grafton Recruitment, au declarat agenţiei Mediafax surse oficiale.

Ministerul Economiei a mai cheltuit în toamna anului trecut 100.000 de euro pentru acest proiect, însă contractul a fost reziliat fără niciun rezultat.

"Am lansat un proces coordonat de căutare şi numire a unor membri profesionişti în consiliile de administraţie şi a directorilor generali şi pentru alte ÎS (întreprinderi de stat n.n.) prioritare din portofoliul Ministerului Economiei, inclusiv pentru Romgaz, Nuclearelectrica, şi Transgaz. Acum ne propunem să finalizăm acest proces pentru Romgaz, Nuclearelectrica, şi Transgaz până la finele anului 2012", se mai arată în cea mai recentă scrisoare de intenţie transmisă FMI.

4. Oltchim

Rezolvarea situaţiei de la combinatul chimic Olchim Râmnicu Vâlcea reprezintă o altă provocare a Guvernului Ponta II.

Executivul a încercat în toamnă să privatizeze Oltchim, însă încercarea a eşuat, după ce Dan Diaconescu, desemnat câştigător al licitaţiei, nu a adus cele 45 de milioane de euro în schimbul pachetului de acţiuni deţinut de stat.

Totul a pornit de la criteriile stabilite de consultantul de privatizare - PwC - între ele neregăsindu-se experienţa şi bonitatea participanţilor. În acest mod o persoană fizică având datorii şi dosare penale a putut să liciteze şi în final să fie declarat câştigător. Practic, combinatul chimic era să fie privatizat "pe persoană fizică".

Procesul de privatizare s-a transformat într-un adevărat circ mediatic, cu Dan Diaconescu defilând cu "sacii de euro" scoşi de la bancă.

Preşedintele OPSPI, Remus Vulpescu, şi-a dat demisia după insuccesul licitaţiei Oltchim, el fiind numit ulterior consilier al ministrului Economiei, Daniel Chiţoiu.

În prezent, situaţia Oltchim rămâne incertă, autorităţile promiţând redeschiderea treptată a secţiilor combinatului.

Guvernul s-a angajat în faţa Fondului Monetar Internaţional, prin memorandumul anexat ultimei scrisori de intenţie, că Oltchim va fi trecut în lichidare voluntară dacă privatizarea eşuează. Premierul Victor Ponta a susţinut ulterior că societatea va intra în acest caz în administrare specială.

5. Privatizare

Până la jumătatea lunii martie noul Guvern va trebui să vândă pe bursă pachete de acţiuni deţinute la mai multe companii de stat. Acest angajament a fost amânat de mai multe ori.

Guvernul aştepta peste 2 miliarde lei (448,2 mil euro) din listarea unor pachete de acţiuni la OMV Petrom (SNP), Romgaz şi vânzarea CupruMin, amânate pentru anul viitor, dar mizează încă să încaseze în acest an 704 milioane lei (155,9 mil euro) din cedarea pachetului minoritar la Rompetrol (RRC).

Guvernul a solicitat o reprogramare a datei pentru vânzarea pe Bursa de Valori Bucureşti a unor pachete de acţiuni deţinute de stat la Romgaz şi Hidroelectrica de la 15 octombrie 2012 la 15 martie 2013, potrivit ultimei scrisori de intenţie trimise oficialilor FMI. Vânzarea pe bursă a unui pachet de acţiuni la Transgaz până la finele lunii iunie 2012 a fost amânată din cauza unor "probleme tehnice".

În cazul Hidroelectrica autorităţile s-au angajat să vândă pe bursă 10% din acţiunile companiei, după ieşirea acesteia din procedura de insolvenţă.

"Vom urgenta pregătirea de vânzare a acţiunilor Nuclearelectrica dar vom rata termenul stabilit anterior pentru finele anului 2012, cu un trimestru", se mai arată în Memorandum.

Privatizarea Tarom - vânzarea unui pachet de acţiuni de 20% - şi a CFR Marfă - privatizare majoritară - în acest an continuă să reprezinte o prioritate pentru Ministerul Transporturilor, dau asigurări autorităţile.

În ceea ce priveşte alte companii din portofoliul Ministerului Economiei, Guvernul şi-a propus să vândă un pachet majoritar de acţiuni la Electrica Furnizare şi cele trei companii de distribuţie ale Electrica până la începutul anului 2013.

6. Fonduri europene

Deblocarea rapidă a plăţilor pe fonduri europene este o altă măsură cu caracter prioritar pentru noul guvern Ponta. În prezent, patru dintre cele şapte programe cu finanţare de la Uniunea Europeană (UE) sunt blocate.

În luna mai, Comisia Europeană a blocat, în urma sesizării unor nereguli, plăţile pentru proiectele finanţate prin programul Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU). Două luni mai târziu au fost blocate şi plăţile pentru Programul Operaţional Mediu, iar în luna octombrie, Comisia a decis presuspendarea altor trei programe cofinanţate prin fondurile structurale ale Uniunii, respectiv Transport, Regional şi "Creşterea Competitivităţii Economice".

Drept urmare, în luna noiembrie, România nu a accesat niciun ban din fonduri europene. Mai exact, rata de reală de absorbţie, respectiv plăţile efective făcute de Bruxelles către beneficiarii din România, a fost aceeaşi cu cea de la sfârşitul lunii octombrie de 9,72%, respectiv 1,8 miliarde de euro.

Premierul Victor Ponta a anunţat la începutul lunii decembrie că partenerii europeni au deblocat plăţile aferente POSDRU, urmând să primească o nouă scrisoare de înştiinţare privind deblocarea acestui program, document ce nu a fost transmis încă de Bruxelles.

Deşi Ponta a anunţat "deblocarea POSDRU", situaţia concretă arată astfel: guvernul şi-a asumat plata către Bruxelles a unor corecţii de 75 de milioane de euro, ca sancţiune, şi, în lipsa banilor europeni, caută alte 130 de milioane de euro pentru a plăti din surse proprii, până la sfârşitul anului, câştigătorii proiectelor derulate prin Ministerul Muncii.

7. Despăgubiri imobile naţionalizate

În primăvara anului viitor expiră termenul dat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) Guvernului român pentru rezolvarea problemei retrocedărilor imobilelor naţionalizate.

La jumătatea acestui an, CEDO a aprobat cererea autorităţilor române de prelungire a termenului limită pentru modificarea legii în materie de retrocedări cu încă nouă luni.

Termenul iniţial impus de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru modificarea legii proprietăţilor naţionalizate ar fi expirat pe 12 iulie 2012.

Reprezentanţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justitie au declarat în mai multe rânduri că hotărârile CEDO împotriva României au demonstrat ca instanţele din ţară au fost chemate să soluţioneze un număr foarte mare de dosare de despăgubiri, fără a avea un cadru legal coerent.

8. Restructurarea ANAF

O altă prioritate pentru noul guvern va fi restructurarea Fiscului. Executivul s-a angajat să semneze până la finele lui 2012 un proiect multianual cu Banca Mondială, document care să detalieze etapele de reorganizare a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).

Autorităţile române s-au angajat prin acordul cu FMI să concentreze cele 42 de direcţii judeţene şi circa 220 de administraţii municipale, orăşeneşti, comunale şi ale sectoarelor din Bucureşti în opt direcţii regionale şi 47 de unităţi locale.

"Ca parte a procesului de restructurare şi modernizare a ANAF, ne propunem să consolidăm actualul număr de 221 de unităţi în opt direcţii regionale (până la mijlocul anului 2013) şi 47 de unităţi fiscale locale (până în anul 2015). Vom aproba până la finele anului 2012 un proiect multianual cu Banca Mondială de susţinere a acestui proces", se arată în cea mai recentă scrisoare de intenţie înaintată de guvern oficialilor Fondului.

Mihai Constantin, vicepreşedinte ANAF, declara la jumătatea lunii septembrie că board-ul Băncii Mondiale ar urma să aprobe proiectul de asistenţă tehnică în "octombrie-noiembrie", însă avizarea documentului a fost amânată.

"Vrem să desfiinţăm ghişeele, vom elimina tonele de hârtie şi vom lucra doar electronic. Vrem să rupem interacţiunea la ghişeu şi să lucrăm de la distanţă", a precizat Constantin cu privire la reorganizarea ANAF.

Un raport al Curţii de Conturi făcut public în această vară a relevat o serie de nereguli la ANAF şi Garda Financiară, între care criterii subiective în selectarea contribuabililor ce urmează să fie verificaţi de inspectorii ANAF, "negocierea" cuantumului amenzilor şi absenţa unor proceduri clare care să expliciteze noţiunea de evaziune fiscală.

9. Riscul valutar

Guvernul mai are la dispoziţie două săptămâni pentru a pune la punct cadrul tehnic care să permită folosirea unor instrumente financiare derivate, pentru administrarea riscurilor asociate portofoliului de datorie publică, respectiv riscul valutar şi cel al ratei dobânzii. Practic, Ministerul de Finanţe va putea "paria" pe evoluţia cursului leu/euro sau a cursului leu/dolar pentru a diminua efectele unei eventuale depreciere puternice a monedei naţionale faţă de aceste valute.

"În prezent, sunt în curs de finalizare, şi urmează a fi transmise spre avizare de către BNR, normele metodologice privind utilizarea instrumentelor financiare derivate în scopul realizării operaţiunilor de administrare a riscurilor asociate obligaţiilor de natura datoriei publice guvernamentale", au precizat pentru gândul reprezentanţii Ministerului de Finanţe.

În iulie 2012 Guvernul a aprobat Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2012-2014. Strategia prevede, printre altele, utilizarea unor instrumente derivate, reprezentanţii Executivului motivând că acest lucru "va permite trecerea de la un management pasiv al acestora (prin contractarea de datorie nouă) la un management activ al acestor riscuri".

La sfârşitul lunii septembrie, datoria publică a României era de 211,4 miliarde de lei, echivalentul a 47,5 miliarde de euro, respectiv 34,5% din PIB.

10. Taxa pe venituri extraordinare

Guvernul s-a angajat să introducă, din ianuarie 2013, o taxă pe veniturile extraordinare pe care le vor realiza companiile ca urmare a liberalizării preţurilor la gaze şi electricitate.

Fondurile astfel realizate vor fi folosite la finanţarea măsurilor de protejare a consumatorilor vulnerabili de impactul pe care îl va avea ajustarea preţurilor.

"Ne propunem să introducem taxa pe venituri extraordinare din ianuarie 2013 şi să introducem noul regim de reglementare şi impozitare a sectorului petrol şi gaze până la mijlocul anului 2013", se arată în Memorandumul aferent ultimei scrisori de intenţie.

A fost constituită o comisie interministerială, prezidată de Ministerul Finanţelor, care va elabora, în consultare cu industria petrolului, gazelor şi electricităţii, un proiect de pachet care va conţine măsuri fiscale, de redevenţe şi de reglementare pentru aceste sectoare.

 

www.gandul.info


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.