gandul.info:Supermajoritatea USL capturează ULTIMUL ALIAT AL LUI BĂSESCU
În calendarul anunţat de Victor Ponta pentru revizuirea Constituţiei, la vară USL ar sparge actuala majoritate de la Curtea Constituţională care i-a dat satisfacţie preşedintelui Traian Băsescu în câteva din cele mai importante decizii ale acestui an, inclusiv la momentul invalidării referendumului pentru suspendare, numindu-şi 6 din cei 9 judecători pentru viitorii 9 ani.
În acest moment, Curtea Constituţională a rămas practic singurul aliat al preşedintelui care mai poate răsturna deciziile supermajorităţii care se pregăteşte să se instaleze în parlament.
Revizuirea Constituţiei vizează şi restrângerea mai multor atribuţii prezidenţiale, care printr-o ajustare a dispoziţiilor tranzitorii, ar intra în vigoare imediat, susţin surse juridice contactate de gândul. Singura prevedere care nu i s-ar aplica lui Traian Băsescu ar fi doar reducerea mandatului de 5 ani.
Majoritatea la Curte se joacă în iulie
Miza USL este cu atât mai mare cu cât, în iulie 2013, expiră mandatul a trei judecători intraţi la CCR pe filiera PSD în 2004: Acsinte Gaspar, Aspazia Cojocaru şi Ion Predescu. Pe legislaţia actuală, preşedintele va numi unul din cei trei înlocuitori, ajungându-se astfel la al cincilea judecător desemnat de Traian Băsescu sau de guvernul PDL în mandatul său.
Cu 5 la 4, la limită, s-au luat, de altfel, mai toate deciziile cu miză mare la Curte, din 2007 încoace, balanţa fiind înclinată până acum înspre cauzele susţinute de preşedinte fie de Aspazia Cojocaru, fie de Puskas Valentin Zoltan, ajuns la Curtea Constituţională pe filiera UDMR.
Ceilalţi doi înlocuitori ai judecătorilor care îşi termină mandatele la vară vor fi desemnaţi de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu majoritate de voturi, adică de USL. În prezent, Curtea este reînnoită la fiecare trei ani cu câte trei judecători. O modificare a Constituţiei ar rade însă actuala componenţă, numirile reluându-se de la zero.
Şova: "Dacă CCR inventează o nouă atribuţie a preşedintelui, ca reprezentarea la CE, parlamentul e îndreptăţit să spună "nu se poate""
Argumentul USL este pregătirea şi experienţa judecătorilor de la Înalta Curte dintre care ar urma să fie selectaţi noii membri ai Curţii Constituţionale. "Numirile vor rămâne la fel: trei preşedintele, trei Camera Deputaţilor, trei Senatul. Ideea era să selectăm cei nouă judecători dintre magistraţii ICCJ", a explicat pentru gândul ministrul USL pentru relaţia cu parlamentul, Dan Şova.
În programul electoral, USL a mers însă şi mai departe: deciziile Curţii să fie întoarse cu două treimi de parlament. "Nu e vorba de excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în instanţă. Dar poate fi vorba de legi contestate înainte de intrarea în vigoare despre care CCR spune că sunt neconstituţionale. Şi parlamentul să spună ba da, e foarte constituţională. Eu cred că un sistem în care desfiinţăm o decizie a Curţii cu două treimi din parlament este un sistem bun. Îl regăsim în mai multe state puternice din Uniunea Europeană pe care Traian Băsescu a descoperit-o alaltăieri", spune Şova.
Senatorul PSD dă şi câteva exemple de răsturnări de situaţie care s-ar afla mâna parlamentului. Între ele, participarea preşedintelui la Consiliile Europene, recentul conflict Băsescu-USL. "Există aceste decizii de natură politică. Vrea CCR să spună că nu putem schimba un preşedinte de Cameră? Eh! ba da, parlamentul spune că se poate. La o decizie în care CCR vine şi inventează o nouă atribuţie a preşedintelui, ca reprezentarea la Consiliul European, parlamentul e îndreptăţit să pună "nu se poate".", susţine Şova, adăugând însă că "discuţia trebuie făcută cu foarte mare atenţie".
Predescu: "Savanţilor care faceţi politică, e diferenţă mare între puterile în stat şi autorităţile publice"
Ideile PSD, susţinute public şi de PNL, sunt puse la zid de judecătorul CCR Ion Predescu, provenit tot din rândul social-democraţilor. Contactat de gândul, judecătorul a explicat că "nicăieri în lume nu sunt făcute numirile la Curtea Constituţională dintre judecătorii de profesie", întrucât "Curtea Constituţională este cu totul altceva decât Curtea Supremă de Justiţie".
"Ferească Dumnezeu de aşa aberaţii! ÎCCJ este instanţa cea mai înaltă de autoritate judecătorească. Curtea Constituţională nu este autoritate judecătorească. Oamenii ăştia nu disting şi nu văd măcar că CCR nu e în Titlul II din Constituţie. Somităţile astea nici atâta lucru nu ştiu? Ăştia de azi sunt tot felul de analfabeţi cu diplome cumparate. E posibil? CCR nu e autoritate publică, are titlu separat în Constituţie. Să citească Titlul V. Savanţilor care faceţi politică, e diferenţă mare între puterile în stat şi autorităţile publice. Să citească!", a replicat Predescu, al cărui mandat la Curte expiră pe 8 iulie.
Foto: Octav Ganea
Judecătorul critică şi varianta anulării deciziilor CCR cu două treimi în parlament, explicând că înainte de 2003, când a existat o prevedere similară, Curtea Constituţională avea o altă structură şi atribuţii diferite, iar posibilitatea de a întoarce decizile fusese dată spre satisfacţia liberalilor şi ţărăniştilor "care spuneau că ceva mai important ca parlamentul nu există".
"Aşa ceva nu e nicăieri în lume. Da' ce, ne jucăm de-a Constituţia? A mai fost în Constituţie la început, când parlamentul era superputere. După ce au plecat ţărăniştii şi liberalii vechi, asta s-a desfiinţat şi s-a acceptat ca deciziile sunt necomentabile. Ăştia de azi să pună mâna să citească toată Constituţia. Ăştia sunt comercianţi, negustori, nu jurişti. Curtea Constituţională n-au făcut-o negustorii", a mai spus Predescu.
Regiunile care să nu deranjeaze şefii de CJ
Dincolo de componenţa Curţii Constituţionale, USL are în planul de revizuire a Constituţiei introducerea regiunilor, peste actualele judeţe, simplificarea modalităţii de desemnare a premierului de căre preşedinte, ca şi limitarea şefului statului la un rol ceremonial în numirea judecătorilor şi procurorilor.
"Vrem să avem regiuni cu atribuţii luate şi de la mine, de la centru, dar şi de la judeţe. Că vor fi 8, 10, 12, 14, vom vedea, eu am zis 8", şi-a anunţat Victor Ponta proiectul de regionalizare, excluzând criteriul etnic la trasarea acestora. Mai exact, spune Şova, "se păstrează actualele judeţe, nu vrem desfiinţarea consiliilor judeţene, iar regiunile nu vor fi o nouă structură administrativă. Desfiinţăm Ministerul Dezvoltării şi transferăm atribuţiile acolo, în teritoriu".
În estimările lui Ponta, primele alegeri la nivelul acestor regiuni ar urma să aibă loc în 2014, simultan cu scrutinul pentru europarlamentare.
Desemnarea premierului se mai discută
Hotărâţi în campanie să facă o prioritate din modificarea articolului 103 din Constituţie, care vizează desemnarea premierului "în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament", USL-iştii nu se mai grăbesc, după alegeri, să explice cum va arăta exact această prevedere după revizuire. Singura certitudine rămâne combaterea "non-modelului Traian Băsescu", chiar dacă noile prevederi s-ar aplica începând cu următorul mandat prezidenţial.
"Nu pot să anticipez cum va arăta textul. Trebuie să discutăm cu toată lumea: oameni politici, societate civilă, putere, opoziţie, profesori universitari. E bine să stai să te gândeşti la toate posibilităţile care există pentru a clarifica relaţia preşedinte-premier. Trebuie să luăm în calcul că non-modelul Traian Băsescu e repetabil", susţine Şova.
Foto: Ştefan Bîrlodeanu
Ca principiu, după alegeri, liderii PSD promovează ideea ca primul-ministru să provină automat din partidul clasat pe locul întâi în alegeri, fără a amai menţiona nimic legat de alianţele preelectorale care iau majoritatea, variantă susţinută în campanie pentru viitoarea revizuire. "Aşa cum arată în toate Constituţiile din Europa, preşedintele cheamă primul partid ca număr de mandate şi îi încredinţează dreptul de a forma o majoritate", enunţă Ponta principiul de care se va ţine cont.
Crin Antonescu este evaziv şi el când vine vorba de formulări concrete. "Dacă va fi nevoie acest articol va fi scris aşa, băbeşte. Nu există niciun caz în istoria politică a Europei în care câştigând în Germania alegerile cineva să pună problema că altcineva decât şeful acelui partid să fie cancelar. Aşa putem şi noi să spunem că discutăm cu Preşedinţia, dar nu vrem cu Traian Băsescu. Este un lucru caraghios", a comentat liderul PNL întrebat de gândul cum se va modifica articolul 103.
Ce atribuţii prezidenţiale se limitează
Pe lângă rolul mai mult formal la desemnarea premierului pe care liderii USL i l-ar rezerva azi preşedintelui, se intenţionează şi ridicarea imunităţii prezidenţiale, cu excepţia celei pentru declaraţii politice.
În plus, la numirea judecătorilor şi procurorilor, rolul şefului statului ar urma să fie strict ceremonial, de semnare a decretului, propunerile de desemnare venind de la Consiliul Superior al Magistraturii. "Procedura ar trebui întoarsă la momentul negocierii din 2004 cu UE. Să fie numiţi de CSM, să aibă aviz consultativ de la Ministerul Justiţiei şi să fie numiţi prin decret de preşedinte, numirea prin decret având strict caracter ceremonial. Ce pregătire are un căpitan de navă să spună dacă un procuror general e bun sau nu?", spune Şova.
O prevedere specială ar putea viza traseiştii care să fie rancţionaţi prin retragerea mandaului din parlament prin referendum local. Nu este însă foarte clar dacă va fi sau nu inclusă. "E o întreagă discuţie în jurul mandatului imperativ. Singura ieşire constituţională e posibilitatea de a organiza un referendum local. După se se aprobă fondul, vedem atunci cine şi cum îl convoacă", explică senatorul PSD.
Calendarul revizuirii: referendum la vară
De la înălţimea celor 67%, la care s-ar putea adăuga 5% susţinerea din parlament a UDMR, puterea susţine, cel puţin oficial, că nu va exista o revizuire a Constituţiei care să nu fie negociată cu opoziţia. "Sigur că vom negocia cu opoziţia. După ce am spus patru ani că opoziţia este ignorată, n-o să facem acelaşi lucru", spune Şova.
Principiul nu îl include însă şi pe Traian Băsescu. "Pe Traian Băsescu nu îl cooptează actuala Constituţie. Nu are drept de iniţiativă constituţională, n-avem de ce să discutăm cu el", adaugă ministrul PSD pentru relaţia cu parlamentul.
Potrivit articolului 150 din actuala lege fundamentală, "revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot".
USL intenţionează să discute rapid modificarea Constituţiei, ca până la finalul primei sesiuni parlamentare, în iunie 2013, textul să fie gata pentru declanşarea referendumului.
"Cred că în prima sesiune putem face revizuirea Constituţiei, ca până la alegerile europarlamentare, în 2014, să pregătim regiunile şi să facem şi alegeri regionale", a anunţat Ponta. Şova îl completează. "Probabil că în vară putem face şi referendumul".
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Politică
