USL a câştigat 58,61% din voturile pentru Camera Deputaţilor şi 60,07% la Senat, după numărarea voturilor din 99,56% din secţii, ARD având 16,52% la Cameră şi 16,72% din voturi la Senat, potrivit BEC. De asemenea, PPDD a obţinut 13,98% la Camera Deputaţilor şi 14,63% la Senat, iar UDMR – 5,15% la Cameră şi 5,25% la Senat.
Partidele care au depăşit pragul electoral vor avea mai multe locuri comparativ cu numărul de procente obţinute în alegeri, profitând de redistribuirea voturilor formaţiunilor care nu au trecut pragul electoral.
BEC nu a calculat încă distribuirea mandatelor, dar datele oferite de această instituţie, coroborate cu numărătorile partidelor, permit o estimare privind procentele de mandate ale fiecărei formaţiuni. Potrivit primelor estimări, USL ar avea în jur de 63% din mandatele din viitorul Legislativ. Liderii USL susţin chiar că vor avea 66% din mandate, dar informaţia nu a fost confirmată din surse independente.
Marii câştigători din interiorul USL sunt liberalii. Astfel, PSD va avea 35% din mandatele din viitorul Legislativ, un rezultat apropiat de cel de 34,5% din 2008. În schimb, PNL va avea în jur 25% din fotoliile parlamentare comparativ cu 18% cât au obţinut în 2008.
Câştigul consistent al liberalilor provine din faptul că, potrivit protocolului USL, PSD şi PNL şi-au împărţit paritar locurile de candidaţi. La împărţirea efectivă a colegiilor, PSD a reuşit să desemneze mai mulţi candidaţi în zone în care USL are scoruri electorale mai bune.
Marii perdanţi ai alegerilor sunt democrat-liberalii, care vor avea în jur de 17% din locurile din Legislativ. În 2008, PDL a obţinut 35% din fotoliile parlamentare.
Marele câştigător al alegerilor este PPDD, partid patronat de Dan Diaconescu. Formaţiunea ar putea avea între 14% şi 15% din mandatele din viitorul Legislativ, la trei ani de zile după înfiinţarea ca partid politic. În fine, UDMR a înregistrat un recul, având 5% din mandatele parlamentare, comparativ cu 6,5% în 2008.
Cum se umflă Parlamentul
Procentele din 2012 sunt calculate prin raportare la un număr diferit de parlamentari faţă de 2008.
Potrivit estimării USL, numărul parlamentarilor va creşte de la 471 la 581. Dintre aceştia, 389 vor fi parlamentari USL. În cadrul USL, PSD şi UNPR au obţine 221 de parlamentari, PNL – 147, PC – 21.
Potrivit calculelor USL, ARD va avea 80 de mandate, PPDD – 68, iar UDMR – 27. Creşterea numărului de mandate este posibilă pentru că legea în vigoare instituie principiul proporţionalităţii în distribuirea mandatelor. ;
USL îşi face planuri de guvernare
ll Social-liberalii au câştigat detaşat alegerile parlamentare şi vor putea forma Guvernul. În plus, liderii USL au anunţat că vor negocia cu UDMR pentru a avea o majoritate de două treimi în Parlament, pentru a fi în totalitate siguri că vor primi votul de învestitură pentru viitorul Executiv.
Co-preşedintele USL Crin Antonescu (foto) a spulberat orice zvon în legătură cu o altă numire în fruntea Guvernului decât cea a lui Victor Ponta. „USL care deţine o majoritate categorică în Parlament, de circa două treimi, are o propunere clară, în legătură cu care majoritatea cetăţenilor s-au dus la vot, şi anume ca Victor Ponta să fie numit premier. În legătură cu acest lucru nu există niciun dubiu, îl vom prezenta şi la negocierile care vor avea loc conform Constituţiei la iniţiativa preşedintelui. Nu există nicio altă variantă, nu e loc de alte combinaţii, decât ca Ponta să fie desemnat prim-ministru“, a spus Antonescu.
Viitorii miniştri
Lista Cabinetului Ponta 2 a fost negociată înainte ca USL să afle primele rezultate ale alegerilor parlamentare. Cele mai râvnite ministere par a fi Internele şi Finanţele. Secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, este favorit să preia şefia MAI. Dragnea nu ar fi la prima experienţă în fruntea acestui minister, el mai ocupând acest post între 20 ianuarie şi 2 februarie 2009. Pentru Ministerul Finanţelor, favorit este liberalul Daniel Chiţoiu, în prezent ministru al Economiei. De altfel, liderul PNL, Crin Antonescu, a afirmat că Ministerul Finanţelor este o prioritate pentru liberali. Un alt lider liberal, Relu Fenechiu, este vehiculat pentru preluarea Transporturilor, însă acesta are şanse minime să ajungă ministru, pentru că este trimis în judecată.
Ministerul Apărării, condus în prezent de liberalul Corneliu Dobriţoiu, ar putea fi oferit partenerilor progresişti. Liderul UNPR, Gabriel Oprea, a mai deţinut acest portofoliu
în guvernele Boc şi Ungureanu. ;
ARD: cronica unui eşec anunţat
Zguduită din interior, ARD are mari şanse să se destrame în următoarele zile, după ce mai mulţi membri cu greutate din PDL au spus că partidul avea şanse mai mari de câştig dacă ar fi mers pe cont propriu. Din punct de vedere juridic, protocolul alianţei a încetat pe 9 decembrie, iar liderii alianţei ezită să semneze un nou act.„Unul este acordul juridic, iar altul este proiectul politic“, a declarat Mihail Neamţu. Vicepreşedintele PDL Cristian Boureanu crede că „a fost o mare prostie“ inventarea alianţei ARD. Cred că astăzi am dreptul să spun că a fost o mare prostie să inventăm o alianţă (ARD) cu nişte partide care nu existau, iar în viaţă prostia se plăteşte“, a spus, acid, Boureanu.
Unul dintre cei mai vechi membri ai PDL, Cezar Preda, a demisionat ieri din toate funcţiile de conducere ale partidului, după ce a pierdut alegerile pentru un post de deputat în judeţul Buzău. Preda consideră că, la finalul unei bătălii electorale, nu ai voie să te ascunzi după faptul că românii au votat mai mult sigle decât oameni.
Soarta liderilor, pe muchie de cuţit
Liderii Alianţei România Dreaptă (ARD) au sperat, în momentul semnării protocolului de colaborare, că ARD va atinge un procent de 22- 23% la alegerile parlamentare, scor ce i-ar fi putut aduce din nou la guvernare, prin intermediul uni alianţe postelectorale. Scrutinul de duminică a fost, însă, un fiasco pentru ARD, alianţa nereuşind să obţină nici 20% din voturi.
Mai mult, liderii celor patru partide din alianţă nu au reuşit să-şi câştige un colegiu electoral. Însuşi Vasile Blaga (foto), preşedintele PDL, a fost surclasat, în colegiul 3 din Timiş. Blaga a fost votat de numai 25,3% din electorat, iar rivalul său, Matei Suciu (USL), şi-a câştigat scaunul de senator cu peste 50% din voturi. Chiar dacă are mari şanse să prindă un mandat de senator după redistribuirea voturilor, Blaga va avea mult de suferit la capitolul credibilitate în interiorul partidului. ;
Alegeri parlamentare 2012: retrospectiva zilei de duminică
Ziua de duminică a fost decisivă pentru România următorilor patru ani. Din aproximativ 18,2 milioane de cetăţeni cu drept la vot, 41,72% s-au prezentat la urne pentru a-şi alege reprezentanţii în Parlament. Prezenţa la vot de ieri a fost cu 2,46% mai mare decât la alegerile parlamentare din 2008.
Duminică seară, după închiderea urnelor, exit poll-urile prezentate de adevarul.ro, preluate de la cinci institute de sondare a opiniei publice, atribuiau victoria Uniunii Social Liberale cu cel puţin 54% din voturi.
Luni dimineaţă, la ora 10.00, Biroul Electoral Central (BEC) a confirmat victoria USL prin înaintarea rezultatelor parţiale. Potrivit acestora, la Camera Deputaţilor, USL a obţinut la parlamentare 58,63 %, iar ARD - 16,69 %. La Senat, social-liberalii au câştigat 60,03% din voturi, iar Alianţa România Dreaptă – 16,95%.
Cifrele atribuite USL reprezintă cel mai mare scor obţinut de o formaţiune după FSN care a avut 66% la alegerile din 1990.
Liderii USL speră la o majoritate cât mai largă, motiv pentru care premierul Victor Ponta a făcut o ofertă de alianţă către UDMR, în speranţa de a avea două treimi din fotoliile viitorului Legislativ. Victor Ponta a declarat că a discutat cu preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, şi că de luni vor începe discuţiile pentru crearea unei majorităţi constituţionale cu Uniunea.Iniţial, răspunsul lui Kelemen a fost precaut, dar nu a exclus o posibilă alianţă cu social liberalii. Pe de altă parte, copreşedintele USL, naţional-liberalul Crin Antonescu, şi-a contrazis partenerul politic, susţinând că nu au discutat încă despre o alianţă de guvernare şi că „toate posibilităţile sunt deschise”. La nici 24 de ore de la declaraţii, Kelemen Hunor a revenit, însă, cu o declaraţie prin care a confirmat că negocierile dintre UDMR şi USL pentru o eventuală alianţă vor fi demarate înainte de publicarea rezultatelor finale ale scrutinului din 9 decembrie.
În timp ce formaţiunile politice aşteaptă redistribuirea voturilor, care reprezintă o şansă de a prinde totuşi mai multe locuri în Parlament pentru democrat-liberali, prioritatea preşedintelui Traian Băsescu este desemnarea viitorului premier. După doar două zile înainte de alegeri, într-o declaraţie de presă susţinută la Palatul Cotroceni, şeful de stat a schiţat profilul următorului prim-ministru. În termeni plastici, Băsescu a afirmat că-şi doreşte un premier care „să rupă puţin filmul“ şi care „să nu aibă lucruri ascunse în CV”. Astfel, chiar dacă USL a depăşit 50% din voturi, Victor Ponta nu poate fi sigur de fotoliul de şef al Executivului. Pe piaţa politică s-au vehiculat şi alte nume, precum Mircea Geoană, George Maior, Ioan Rus sau Călin Popescu Tăriceanu. Băsescu i-a exclus pe ultimii doi, cel puţin la nivel declarativ.
Presa internaţională relatează despre mult-anunţata şi deloc surprinzătoarea victorie a USL, subliniind că alianţa lui Băsescu, ARD, a fost sancţionată de alegători din cauza măsurilor de austeritate aplicate. De asemenea, publicaţiile internaţionale se concentrează asupra conflictului Băsescu-Ponta şi „coabitarea problematică” ce urmează.
