Politică

Marea imparteala. Cum se stabilesc candidaturile eligibile la parlamentare si de ce politicenii isi muta candidaturile in alte colegii

Ziarul de Vrancea
24 sep 2012 764 vizualizări
Negocierile interne pe distribuirea candidaturilor la alegerile din toamna sunt in plina desfasurare in USL si ARD, dar ce se negociaza si mai ales, de ce ar fi ceva de negociat cand toate partidele au stabilit ca principiu ca actualii parlamentari isi pastreaza colegiul castigat in 2009. Exista de pilda situatia in care lideri USL si PDL vor să candideze la alegerile parlamentare în colegii noi dupa ce in zonele in care erau alesi partidele lor au pierdut alegerile. Mutarile politicienilor au in vedere mai multe variabile deoarece legea electorala in baza carora s-au desfasurat alegerile din 2008 a produs deja surprize, astfel ca politicieni care au iesit pe locul unu in colegiu au ratat in final Parlamentul, in schimb au intat politicieni de pe locul doi sau trei.

 

  • De exemplu, Crin Antonescu, care a intrat in Parlament in 2008 de pe locul doi, intentioneaza sa-si mute candidatura de la sectorul 1 condus de adverarul sau intern din PNL, Andrei Chiliman, la sectorul 6 , unde primar este apropiatul sau Rares Manescu. La PDL , Elena Udrea si Vasile Blaga intentioneaza sa renunte la Bucuresti si sa intre in cursa electorala in colegii din Neamt respectiv Timis.

Cum se stabilesc colegiile eligibile si cum liderii politici si parlamentarii isi asigura sansele pentru a obtine noi mandate? Primul criteriu luat in calcul pentru o candidatura cu sanse mari de castig este procentul in sondaje al partidului sau aliantei obtinut in judetul si implicit in colegiul respectiv.

Primarii si presedintii de consilii judetene devin principalii vectori electorali. Alegerea colegiului se face in functie de numarul de primari pe care ii detine partidul in zona in care este delimitat colegiu. " Votul politic din alegerile locale este primul criteriu de a alegea colegiile eligibile. Primarii si presedintii de Consilii Judetene alesi in functie scot oamenii la vot si detin o parte din cheia succesului de a fi ales ca parlamentar", au explicat surse politice pentru HotNews.ro.

De precizat este ca, potrivit datelor oficiale ale Biroului Electoral Central, USL  a obtinut un scor la alegerile locale de 88% din mandatele de preşedinte de CJ, urmat de UDMR cu 4,87% si PDL cu 2, 43%. Biroul Electoral Central a anunţat că USL a câştigat, în urma alegerilor cele mai multe mandate de primar atribuite, respectiv 41,57% , fiind urmată de PDL – 15,66%.

  • Pierzi la vot, dar castigi la redistribuire


O a doua componeta este cea tehnica si se bazeaza pe legea 35/2008 privind alegerea parlamentarilor. Mai exact, modul cum sunt redistribuite mandatele castigatoare joaca un rol esential. Potrivit legii din 2008, pentru a obţine un mandat de parlamentar, un candidat trebuie în primul rând să cumuleze 50% plus unu din totalul opţiunilor de vot exprimate în respectivul colegiu. Următorul pas al sistemului de vot constă în redistribuirea mandatelor în colegiile unde au existat candidaţi ce au obţinut majoritatea insa aceasta redistribuire se face prin calcularea numărului de voturi pe care un partid  îl obţine la nivel judeţean şi naţional.

Aici conteaza cum sunt organizate si trasate colegiile. Legea privind alegerea deputatilor si senatorilor prevede ca un colegiu de deputat cuprinde aproximativ 70 000 de locuitori iar cel de senator aproxmatv 160 000 de locuitori. Tot legea perevede ca diferenta  dintre cel mai mare şi cel mai mic colegiu nu poate fi mai mare de 30%.

Cand Guvernul a trasat colegiile in 2008 s-a folosit de aceasta prevedere din lege si a trasat inegal colegiile. Astfel in prezent un colegiu de deputat variaza intre 50.000 si 90.000 de locuitori iar un colegiu de senator poate cuprinde intre 112 000 -208 000 de cetateni. Cu alte cuvinte, exista colegii mai mici si mai mari, diferenta fiind de 30% intre ele.

Componenta tehnica pe care mizeaza politicienii cand isi aleg locurile in care se candideze tine strict de redistribuirea mandatele si de marimea colegiului. De exemplu, in cadrul USL, miza unui candidat este sa participe la alegeri intr-un colegiu mai mic unde are primari alesi in functie . Astfel, se bazeaza pe scorul mare al USL si are, in concluzie,i sanse foarte mari sa iasa castigator cu 50+1 din voturi pentru a nu intra la redistribuire.

De partea celalta, democrat liberalii la nivel national au castigat putine primarii si nu beneficiaza in colegii de sprijinul local. In acest caz democrat liberalii isi calculeaza candidaturile eligibile pe colegii mari unde au sanse la redistribuire. Mai exact, un colegiu mare detine si un numar de voturi mai mare. Daca persoana respectiva pierde alegerile in colegiu are sanse sa obtina un mandat in momentul in care se face redistribuirea in functie de numarul de voturi obtinute.

  • Reducem sau marim numarului de parlamentari?


Totodata atat USL cat si PDL au facut simulari pe legea alegerii parlamentarilor. Conform acestor simulari, numarul de mandate este posibil sa creasca intre 40 si 100. Practic, de la 471 de mandate parlamentare inregsitrate in 2008 locurile din Parlamnet s-ar putea suplimenta in functie de rezultatul alegerilor si redistribuirea mandatelor. Cu alte cuvinte, referendumul din 2009 privind reducerea numarului de parlamentari la 300 nu doar ca nu va fi respectat, insa numarul alesilor are toate sansele sa creasca substantial.

Potrivit legii 35/2008, în prima etapa, intră direct în Parlament candidaţii care obţin peste 50% din voturi, în colegiile lor. Cea de-a doua etapa prevede ca fiecare partid are dreptul la un număr de locuri direct proporţional cu voturile obţinute.Dacă un partid ia peste 50% în toate colegiile dintr-un judeţ sau în mai multe colegii legea prevede prin redistribuire atribuirea unor locuri suplimentare şi unor candidaţi ai altor partide.

De exemplu, in Bucuresti sunt 28 de colegii de deputati. Teoretic, daca USL care este cotat la peste 50% in preferintele electoratului obtine 20 mandate in prima instanta , PDL 5 mandate, PPDD 3 mandate. La redistribuire USL nu intra. Chiar daca mandatele au fost ocupate in cele 28 de colegii, potrivit legii ,PDL si PPDD mai pot obtine prin redistribuire noi mandate .

In 2008 a existat un  astfel de caz, în judeţul Arad. PDL a castigat 5 mandate de deputati din cele 8 exsitente in judet. BEJ Arad a stabilit in urma redistribuiriii prin lege ca PSD, PNL şi UDMR au dreptul la cate unul ceea ce a avut ca efect „suplimentarea" cu inca un mandat. Practic in Arad au fost alesi 8 parlamentari pe 7 colegii.


www.hotnews.ro

În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.