Coloneii Bacinschi şi Trăşculescu, pe lista “neagră” a Armatei
Avansări în grad cu “nereguli” în Armată. Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a făcut publică lista avansărilor în grad din 2011 şi 2012 în care au fost constatate nereguli. În listele MApN se află sute de persoane în cazul cărora au fost acordate grade militare în rezervă ori s-au realizat avansări în grad în rezervă, în perioada în care ministerul era condus de Gabriel Oprea de la UNPR, partid aliat cu PDL în fosta guvernare portocalie. Pe listele Armatei sunt menţionaţi guvernatorul Mugur Isărescu, fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu, liderul UDMR, Kelemen Hunor, procurorul general Laura Codruţa Koveşi şi fostul şef ANAF, Sorin Blejnar. Printre cei nominalizaţi se află însă şi Decebal Bacinschi, primarul municipiului Focşani, dar şi deputatul Alin Trăşculescu, fostul contracandidat al edilului şef la ultimele alegeri locale. Dacă Decebal Bacinschi a fost avansat în grad în acest an, de la sublocotenent la colonel, numele fruntaşului Alin Trăşculescu figurează pe lista din 2011, în timpul guvernării pedeliste, cand a sărit la gradul de locotenent colonel, nu se ştie pentru ce merite. “Am satisfăcut stagiul militar, la termen redus – după absolvirea facultăţii, potrivit legislaţiei din acea perioadă. Deţin un livret militar în care este menţionat gradul de la terminarea stagiului militar. Nu am fost întrebat nimic de către Ministerul Apărării şi nu am semnat niciun document. Această situaţie, pe care vreau şi eu să o clarific, s-ar putea datora absolvirii Colegiului Naţional de Apărare. Repet, nu am solicitat niciodată avansarea în grad", ne-a spus deputatul PDL de Vrancea. Cu toate că şi alţi politicieni vranceni au urmat cursurile Colegiului Naţional de Apărare, aceştia nu se regăsesc printre cei avansaţi în grad.
Decebal Bacinschi, colonel la Oprea
Primarul Decebal Bacinschi, care are stagiul militar satisfăcut, s-a limitat în a spune despre prezenţa numelui său pe lista publicată de MApN că “nu m-a avantajat acest grad de colonel, nici nu m-a dezavantajat”. Şi Petru Ioan Obodariu, şeful Direcţiei Judeţene Vrancea a Arhivelor Naţionale, se regăseşte pe listele date publicităţii de MApN. Acesta a fost avansat de la gradul de sergent la cel de căpitan. Şeful de la Arhivele Statului ne-a transmis că este vorba despre o avansare onorifică la gradul de căpitan şi că nu face parte din categoria avansaţilor care n-au facut stagiul militar. Petre Obodariu ne-a informat că a fost anunţat oficial despre avasarea sa în grad, susţinand că Armata face periodic astfel de avansări. “În cursul anului 2012 au fost 205 cazuri de avansări sau acordări de grade în rezervă, din care: 19 situaţii de acordare de grade în rezervă, din care 16 nu îndeplinesc condiţiile legale, reprezentând 84,2% din total; 186 de situaţii de înaintări în grad în rezervă, din care 77 nu îndeplinesc condiţiile legale, reprezentând 41,4% din total. În cursul anului 2011 au fost 1.257 de cazuri de avansări sau acordări de grade în rezervă, din care: 534 de situaţii de acordare de grade în rezervă, din care 426 nu îndeplinesc condiţiile legale, reprezentând 79,7% din total;- 723 de situaţii de înaintări în grad în rezervă, din care 316 nu îndeplinesc condiţiile legale, reprezentând 43,7% din total. În toate situaţiile a fost constatată nerespectarea condiţiilor prevăzute în Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, şi în "Normele privind sistemul de gestiune a resurselor umane în Armata României", aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M 105/2002”, se arată într-un comunicat de presă al MApN.
Avansarea nu se face pe merite politice
Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare arată că “înaintarea în grad a cadrelor militare se poate face la termen, înainte de termen sau în mod excepţional, iar a celor în rezervă, la termen sau în mod excepţional. Înaintarea în grad a ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor în activitate şi în rezervă se face în ordinea ierarhică a gradelor, în raport cu nevoile şi posibilităţile forţelor armate, pe baza competenţei profesionale şi conduitei morale, consemnate în aprecierile de serviciu. La înaintarea în grad a ofiţerilor, se va acorda prioritate celor care prin profesionalism şi rezultate deosebite obţinute în muncă, prin cultură, personalitate, spirit de organizare şi iniţiativă au perspective de a îndeplini funcţii superioare şi au stagiu în grad mai mare”. De asemenea, “în timp de pace, ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în rezervă pot fi înaintaţi în gradul următor, în raport cu nevoile forţelor armate, după expirarea stagiului minim în grad, dacă au o comportare demnă, au obţinut rezultate bune şi foarte bune pe timpul concentrării şi au fost propuşi prin aprecierile de serviciu. În timp de pace, pentru înaintarea în gradele de colonel şi comandor, în afara condiţiilor prevăzute la art. 61, ofiţerii în rezervă trebuie să fi absolvit, cu diplomă de licenţă, o instituţie militară de învăţămant superior. Se exceptează de la prevederile alin. 1 absolvenţii instituţiilor civile de învăţămant superior care, la mobilizare, sunt încadraţi pe funcţii prevăzute cu studii corespunzătoare specialităţii în care sunt pregăţiţi”. Perioada de verificare a gradelor a fost extinsă până în anul 1990, potrivit ministrului Corneliu Dobriţoiu, care ar putea lua decizia de a retrage gradele obţinute ilegal. (R. MANOLACHE)