Pedeliştii vrînceni pasează la centru problemele viticultorilor
Alin Trăşculescu, preşedintele PDL Vrancea, nu a mai fost de găsit ieri la telefon pentru a spune dacă a reuşit să se întîlnească cu ministrul Finanţelor şi dacă a discutat despre efectele dezastruoase pe care HG 50/2012 le are asupra viticultorilor. Acesta a declarat în urmă cu două zile că urmează să aibă o discuţie cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor, în urma dezvăluirilor făcute de Ziarul de Vrancea despre modificările aduse Codului Fiscal care îi vor forţa pe mulţi proprietari de mici crame să pună lacăt pe uşă. În timp ce şeful democrat liberalilor a “dispărut”, reprezentanţii din Vrancea ai puterii se feresc să se implice în această problemă. Prefectul Sorin Hornea, reprezentantul Guvernului în judeţ, a spus că nu vrea să facă nici o declaraţie pe marginea acestui subiect. Pe de altă parte Costică Neaţă, directorul Direcţiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală, a afirmat că actul normativ ar putea fi modificat, dar fără a avansa vreun element concret care să arate că o asemenea eventuală intenţie va fi transpusă în realitate. “Ştim că există o nemulţumire din partea producătorilor vizavi de constituirea garanţiei şi a acelei sume pentru capitalul social. E greu pentru o societate mică să plătească o astfel de sumă. Este o situaţie dificilă, nu aş vrea să îmi dau cu părerea, întrucît este o chestiune legată mai mult de Ministerul Finanţelor. Ordonanţa 50 ţine de activitatea Ministerului Finanţelor şi nu este corect din partea să-mi dau cu părerea despre activitatea altui minister”, a declarat Costică Neaţă.
Finanţele aruncă mingea la Vamă, care execută şi nu discută
Ion Ghionea, şeful Finanţelor, ne-a trimis la rîndul său la Vama Focşani, instituţie responsabilă cu aplicarea HG 50/2012. De altfel, instituţia este cea care a trimis în urmă cu o săptămînă un document deţinătorilor de antrepozite fiscale şi le-a cerut să se conformeze noilor prevederi din Codul Fiscal. Directorul Răduţă Boldeanu a spus şi el că nu poate comenta hotărîrea concepută în „laboratoarele” Finanţelor, întrucît Vama doar o pune în execuţie. „Antrepozitarii pot depune şi scrisori de garanţie bancară, nu efectiv suma cerute de lege. De exemplu, dacă au un stoc de vin atunci pot merge la bancă şi obine o asemenea scrisoare”, a declarat Boldeanu. Această variantă poate fi aplicată, însă mulţi agenţi economici au deja credite făcute pentru investiţii şi nu mai pot apela la bănci. În Vrancea sînt în jur de 110 de antrepozite funcţionale la această dată. Deţinătorii acestora trebuie să se prezinte pînă la sfîrşitul acestei luni cu documentele din care rezultă că au îndeplinit condiţiile cerute de Codul Fiscal. După aceea, Vama va întocmi o situaţie şi o va trimite la Ministerul Finanţelor. Comisia de la nivelul ministerului responsabilă cu funcţionarea va revoca apoi autorizaţiile antrepozitelor care nu au reuşit să facă rost de sumele prevăzute în Codul Fiscal.
Propact şi Federaţia Viticultorilor cer revocarea HG 50
Sindicatul Propact şi Federaţia Viticultorilor îi solicită lui Alin Trăşculescu, dar şi celorlalţi parlamentari PDL să ia poziţie pentru ca HG 50/2012 să fie revocată „întrucît contravine intereselor viticultorilor, şi aşa împovăraţi fiscal”. „Solicitarea o considerăm fundamentată întrucît viticultorii s-au numărat printre votanţii care v-au acordat mandate de parlamentari. Vă atragem atenţia că sîntenţi în Parlament tocmai pentru a apăra interesele vrîncenilor şi trebuie să fiţi receptiv la nevoile lor şi nu numai la disciplina de partid”, spun reprezentanţii celor două organizaţii, Costel Ichim şi Toader Manole, într-un comunicat de presă. HG prevede că antrepozitele care produc sub 500.000 litri de vin să aibă un capital social minim de 25.000 lei şi să constituie o garanţie de 5000 de euro. Cele care depăşesc această producţie trebuie să aibă un capital social minim de 50.000 de lei şi să depună o garanţie de 10.000 de euro. Viticultorii consideră că este vorba de o discriminare, întrucît pentru alte activităţi economice nu se impune un capital social minim. De asemenea, chiar dacă vinul este produs accizabil nivelul accizei este zero aşa că este greu de înţeles cum „specialiştii” Finanţelor au ajuns la concluzia că statul poate fi prejudicat în acest fel ,şi este nevoie de o garanţie. O explicaţie plauzibilă ar putea fi acuzaţia lansată de viticultori, şi anume că acest act normativ a fost conceput pentru ca marii producători să rămînă fără concurenţă prin dispariţia micilor producători de vinuri. (Mihai BOICU)