Vrancea, un judet sarac, dator si intretinut de vecini
Nu este o noutate faptul ca judetul Vrancea nu este tocmai fruntas la nivelul de trai sau investitii, intr-un cuvint dezvoltarea generala. Desi autoritatile judetene se impaneaza cu fiecare ocazie cu realizari, cifrele sint cele mai relevante atunci cind vine vorba de realitatea de zi cu zi. Confom unor analize publicate in presa centrala, bazate pe date transmise de Ministerul Finantelor Publice, judetul nostru se situeaza pe primele locuri in ceea ce priveste valoarea subventiilor primite de la stat, semn ca vrincenii sint atit de saraci incit au nevoie de ajutorul statului sa supravietuiasca si ca activitatea primordiala este agricultura. Si contributia judetului la bugetul general al Romaniei este printre cele mai scazute din tara. Din informatiile prelucrate de jurnalistii de la gandul.info, din 100 de euro încasati de stat la nivel judetean, Vrancea primeste 85 de euro înapoi, ceea ce claseaza judetul nostru pe locul patru pe tara. Comparativ, vecinii de la Galati primesc inapoi de la stat din sume defalcate doar 55 de euro din 100 euro virati prin taxe si impozite. Marian Oprisan, presedintele Consiliului Judetean (CJ) Vrancea, comenteaza aceasta situatie spunind ca nu ne putem compara cu Galatiul sau Bacaul, ci sa vedem realitatea economica a judetului, cu putina populatie si putine investitii. Intr-un articol precedent legat de subdezvoltarea judetului, baronul Oprisan a lansat un adevarat atac asupra Ziarului de Vrancea, suparat probabil ca nu a reusit sa faca mai mult pentru judet desi il conduce de aproape 20 de ani din Consiliul Judetean.
Subventii de 85 euro pe cap de vrincean
În 2010, statul a acordat judetelor, de la bugetul central, subventii în valoare totala de 1,23 miliarde de euro, conform datelor obtinute de gândul.info de la Ministerul Finantelor Publice. Este vorba, printre altele, de subventiile pentru caldura, pentru agricultura si pentru mediul de afaceri. Astfel, subventia medie, pe cap de locuitor, la nivel national, a fost de circa 56 de euro anul trecut. In topul celor mai subventionati români, de catre stat, vrincenii se situeaza pe locul patru, cu o subventie totala primita de la stat de 33,4 milioane euro si o subventie medie pe cap de locuitor de 85 euro, la fel ca si cei din judetul Arad. Cei mai subventionati români, de catre autoritatile centrale, sint cei din Bihor, cu un nivel mediu de 104 de euro pe cap de locuitor. La polul opus se afla galatenii, cu doar 41 euro pe cap de locuitor, dar si vecinii de la Bacau si chiar Vaslui (45 euro) sau Braila (49 euro). Din total, subventiile au fost de circa 1,23 de miliarde de euro, respectiv aproape 1% din PIB.
„Valoarea taxelor reflecta gradul de dezvoltare si nivelul de trai”
Vrincenii sint mai privilegiati in ceea ce priveste valoarea taxelor platite catre stat, care este printre cele mai scazute din tara. Pe de alta parte, acest fapt releva faptul ca in judet nu exista mari investitii, deci nici mari contribuabili, dar si putini angajati care sa contribuie la buget. In judetul Vrancea sint 50.000 de angajati, conform contractelor active inregistrate la Inspectoratul Teritorial de Munca, dintr-o populatie totala de 400.000 de locuitori, ceea ce inseamna ca doar 12,5% din totalul vrincenilor au un loc de munca cu contract. La aceste date adaugam si ca judetul are 88.000 de pensionari. Astfel, in topul celor mai mari platitori de taxe din Romania, Vrancea se situeaza pe ultimele locuri, mai exact pe locul 34 din 41, cu o valoare a taxelor, pe cap de locuitor, încasata de stat de 393 euro si cu bani primiti înapoi de la stat, ca fonduri la CJ, per capita de 335 euro. Comparativ, anul trecut statul a încasat, în medie, 2.889 de euro de la fiecare locuitor al Capitalei, în principal din TVA si din impozitele pe venit. La polul opus, ca valoare a taxelor si impozitelor încasate de stat pe cap de locuitor, se afla Teleorman, cu 314 euro. „Valoarea taxelor si impozitelor încasate de catre stat, la bugetul central, reflecta gradul de dezvoltare si nivelul de trai dintr-un anumit judet, ele fiind direct proportionale cu puterea de cumparare. Astfel, un judet cu mai multi angajati va contribui, per capita, cu mai multi bani la bugetul statului, atit prin impozitul pe venit, cit si prin încasarile din TVA”, concluzioneaza jurnalistii de la gandul.info. În mod evident, valoarea taxelor si impozitelor încasate la bugetul central din fiecare judet în parte este direct proportionala cu populatia, cu numarul de angajati si cu marimea mediului de afaceri.
Vrancea primeste 85% din bani inapoi de la stat
In topul judetelor care primesc cei mai multi bani de la stat fata de contributia lor la bugetul central, Vrancea se claseaza pe locul 6. Judetul a primit înapoi din banii încasati de stat 85,3%. Mai exact, din fiecare 100 de euro încasati de stat la nivel judetean din taxe si impozite, Vrancea primeste 85 de euro înapoi. Practic, 85% din banii pe care statul îi încaseaza la nivelul judetului Vrancea se întorc la Consiliul Judetean si la autoritatile locale, ceea ce înseamna ca, strict la acest capitol, contributia judetului nostru la bugetul central este mult mai mica decit a altor judete. De exemplu, în cazul Bucurestiului, cea mai dezvoltata zona a tarii, din fiecare 100 de euro încasati la bugetul central doar 26 de euro se întorc la bugetul local. Dupa Capitala, în topul judetelor care primesc, procentual, cei mai putini bani înapoi de la stat, se afla Ilfov (30%), Cluj (37,4%) si Timis (37,7%). Asa se face ca judetele mai dezvoltate sustin si pe cele unde lucrurile nu merg ca pe roate, cum este si cazul Vrancei. Cei mai multi bani se intorc la Vaslui, 90%, cunoscut ca fiind unul dintre cele mai sarace judete din tara. În 2010, statul a încasat, în total, din toate judetele din România taxe si impozite în valoare de 31,89 de miliarde de euro. Judetele au primit înapoi de la stat 8,216 miliarde de euro, sub forma cotelor si a sumelor defalcate din impozitul pe venit, a sumelor defalcate din taxa pe valoare adaugata si sub forma subventiilor, conform datelor Ministerului Finantelor Publice. Per total, raportul între banii pe care statul îi încaseaza, sub forma taxelor si a impozitelor din fiecare judet si banii primiti înapoi de judete este de aproape 1 la 4, respectiv din fiecare patru euro încasati de stat într-un judet, unul se întoarce la autoritatile locale.
„Am incercat sa tin Vrancea la un standard mai sus decit e in realitate”
Despre toate aceste realitati economice ale judetului, presedintele Consiliului Judetean Vrancea, Marian Oprisan, spune ca sint determinate de faptul ca sintem un judet mic, in care principala activitate economica este agricultura si ca nu avem o pozitionare strategica, cum ar fi deschiderea la o autostrada. „Trebuie sa intelegem ca Vrancea este un judet foarte mic. Asta e realitatea economica si puterea economica a judetului. Administratia judeteana e foarte buna pentru ca am reusit sa aducem mai multi bani decit altii si ca am incercat sa tin Vrancea la un standard mai sus decit este in realitate. Nu e vina noastra ca sintem un judet mic, sau ca nu a construit Ceausescu aici uzine si combinate. Vrancea nu este traversata de nicio autostrada si nici nu a avut beneficiul de a fi situata la granita de vest, cum sint judetele Timis sau Oradea”, ne-a declarat Marian Oprisan. Acesta compara judetul Vrancea cu vecinii din zona Moldovei de la Vaslui sau Botosani din punct de vedere al dezvoltarii economice, recunoscind ca Bacaul sau Galatiul sint superioare in primul rind din punct de vedere al populatiei. Acesta a mai subliniat ca rolul statului este sa echilibreze si sa reduca decalajele dintre zonele dezvoltate si cele mai sarace. Oprisan a mai mentionat ca, la capitolul atragerea de fonduri europene, Vrancea ar fi pe locul trei pe tara, dupa Bucuresti si Cluj. Intr-o analiza similara realizata de ziarul nostru la jumatatea lunii iulie, seful Consiliului Judetean nega evidentele spunind intr-un drept la replica „otravit” ca jurnalistii scriu ca Vrancea este saraca pe motiv ca sint „trompeta PDL”. In realitate, desi Oprisan are ambitii politice mari si pretentii pe masura, Vrancea este departe de a fi lider regional in materie de dezoltare si se afla la remorca judetelor vecine. Cu alte cuvinte, sintem pe ultimele locuri din coada! (Mihaela BESLEAGA)
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Politică
