Peste jumatate din primariile Vrancei, pe cale de disparitie!
85% din comunele Vrancei ar putea disparea ca entitati administrativ-teritoriale, urmind sa fie "inghitite" de comunele mai mari. Aceasta daca se va pune in aplicare o recenta propunere legislativa a unui deputat PDL, care prevede ca localitatile rurale mici, sub 5.000 locuitori, sa se desfiinteze si sa fie inghitite de comune mai mari, mai potente financiar, pentru a se rezolva problema cheltuielilor cu salariile si functionarea primariilor. In situatia de a fi desfiintate pentru ca au sub 5.000 de locuitori se afla 57 din cele 68 de comune din Vrancea, doar 11 localitati rurale depasind acest prag. Cum primesc primarii vrinceni aceasta initiativa, dar cum comenteaza si prefectul , presedintele Consiliului Judetean si liderul local al principalului partid de guvernamint comasarea comunelor mici si sarace, puteti citi in rindurile de mai jos.
Guvernantii gindesc o modalitate de a opri problemele financiare ale satului romanesc. Nu este vorba de investitii, alocarea bani pentru diferite proiecte de infrastructura, micsorarea taxelor si impozitelor ori stimularea agriculturii si cresterea animalelor. Nu este vorba nici macar despre programe ambitioase de turism rural pentru promovarea Vrancei de la botu"â„¢ calului! Deputatul PDL Daniel Barbulescu este de parere ca asa s-ar rezolva problemele cu banii pentru salarii si utilitati pina la finele anului. "Unele comune mici ar trebui desfiintate. Sint multe comune acum cu un numar prea mic de locuitori si acestea nu incaseaza sume suficiente pentru a putea fi platite si salarii si utilitati si sa fie facute si investitii. Trebuie gindita serios o reforma administrativa in sensul reducerii numarului de unitati administrativ teritoriale", a precizat, la finele saptaminii trecute, deputatul de Olt, Daniel Barbulescu. Si sefa comisiei de administratie din Camera Deputatilor, Sulfina Barbu, sustine initiativa, declarind ca este nevoie de initierea unei dezbateri nationale privind reimpartirea administrativ-teritoriala a Romaniei. "Primul pas ar fi acela sa stopam farimitarea administrativa, un fenomen care in ultimii zece ani a capatat amploare. Am constatat ca in acest interval au fost infiintate 229 de localitati noi, fapt care a condus practic la slabirea eficientei administratiei locale. Farimitarea administrativa a ultimilor ani a slabit puterea financiara a unitatilor teritoriale mici. Ceea ce, combinat cu o criza financiara la nivel national si global, ne-a adus in situatia de acum, cind numeroase primarii nu mai au fondurile necesare nici pentru propria functionare", a declarat Sulfina Barbu.
"Vom avea o comuna mare saraca!"
Afectate de o astfel de reglementare ar fi 57 de comune din judetul Vrancea, ceea ce inseamna un procent covirsitor de aproape 85%. Comasarea ar putea aduce o economie la bugetul de stat, prin eliminarea unui numar important de administratii locale, care ar duce la disparitia a sute de consilieri, a zeci de secretari comunali, dar si de primari. Unul dintre minusurile redesenarii judetului ar putea fi starea proasta a celor mai multe drumuri, in conditiile in care locuitorii unor comune mici actuale ar trebui sa parcurga kilometri intregi pina la noua resedinta a comunei proaspat create pentru a-si rezolva diverse probleme administrative. Cum era de asteptat, propunerea a stirnit reactii si in rindul primarilor din Vrancea, cei care au protestat in aceasta toamna din cauza blocajului financiar in care se regasesc. Valerica Zamfirescu, vicepresedinte al Asociatiei Comunelor din Vrancea, spune ca, din punct de vedere administrativ, este preferabil ca localitatile rurale sa nu aiba mai putin de 11.000 de locuitori, pentru a putea accesa mai bine proiectele europene. "Propunerea reprezinta o solutie pentru ca fondurile europene se aloca in functie de numarul de locuitori. In acest moment, nici o comuna de la noi din judet nu are 11.000 locuitori, pragul necesar pentru UE. De exemplu, Slobozia Bradului are 6.400 de locuitori si ar trebui, in acest sens, sa se uneasca cu localitatile invecinate: Timboiesti si Bordesti", ne-a spus Valerica Zamfirescu. Daca din punct de vedere administrativ reorganizarea teritoriala s-ar putea face dupa 2013, solutia vazuta de deputatul Barbulescu, de alipire a comunelor mici la unele mai mari, pina la sfirsitul acestui an, este luata peste picior de alti primari. "Vom avea o comuna mare saraca, care ar avea in componenta cinci comune sarace. Lucru acesta trebuie decis de locuitori, prin referendum, dar eu nu agreez propunerea deputatului. Noi ne-am reinfiintat in 2004, prin rupere de comuna Milcovul, iar de atunci administrarea comunei Gologanu s-a facut mult mai bine decit inainte", ne-a spus si Dumitru Robu, gospodarul de la Gologanu. Comuna s-a rupt de Milcovul, tocmai pentru ca administrarea localitatii, destul de intinse, nu se facea eficient. Si exemplu comunelor "sparte" in Vrancea poate continua cu Popesti, Paulesti, Biliesti sau Ploscuteni, initiate de senatorul de Vrancea Fevronia Stoica in 2003.
Gugestiul vrea sa fie sat intr-o comuna din"¦ Cluj
Primarii de la tara din Vrancea sint de parere ca transformarea comunelor mici in sate componente unor alte comune, mai mari, nu este solutia iesirii din criza. Unii gospodari vorbesc despre istoricul localitatilor, dar si despre specificul zonelor, unde taranilor le-ar fi peste mina sa vina de la zeci de kilometri in resedinta localitatii pentru a-si plati taxele si pentru a obtine anumite acte. "Daca desfiintam citeva comune iesim din criza? Nu cred. Aceste comune au existat dintotdeauna! Acesti indivizi nu se gindesc la cetateni pentru ca aceste sate ar fi foarte departe de resedinta localitatii si ar veni de la 7-8 kilometri pentru documente si plata taxelor si impozitelor. Asa cum au fost infiintate, asa sa ramina! Cred ca vom lua atitudine impotriva acestei propuneri prin Asociatia Comunelor", ne-a spus si Vasile Vatra, gospodarul de la Gugesti. Primarul completeaza ca ideea deputatului PDL Daniel Barbulescu s-ar putea aplica in cazul localitatilor rurale din Ardeal, mult mai dezvoltate economic decit cele din Vrancea. Gluma sau nu, Gugestiul Vrancei vrea sa fie sat in componenta unei comune din"¦ Cluj, in ciuda departarii geografice. "Ei se orienteaza, in aceste propuneri, spre localitatile din Ardeal, mult mai dezvoltate, asa cum este la Cluj, Brasov sau in apropierea Bucurestilor. Mi-ar conveni sa fiu sat intr-o comuna din Cluj, nu pentru investitiile din zona, ci pentru ca este mai aproape de granita. Gugestiul va ramine in continuare comuna Gugesti!", a completat, mai in gluma, mai in serios, primarul vrincean.
Oprisan vrea referendum, Trasculescu vede comasarea dupa 2013
Presedintele Consiliului Judetean Vrancea, Marian Oprisan, crede ca initiativa PDL este "o chestiune falsa, propagandistica" si face parte din "repertoriul statului totalitar". "Aceasta propunere trebuie sa faca subiectul unui referendum national si a unei dezbateri publice serioase. Trebuie sa incepi cu regionalizarea ca sa vorbesti apoi de comasarea comunelor. La o comunitate mai mare si nevoile sint mai mari, creste si numarul de personal si cheltuielile. In sine nu este o idee rea, dar este nevoie de un consens national. Administratia locala va ramine Cenusareasa Romaniei", sustine Marian Oprisan. Deputatul PDL Alin Trasculescu spune ca solutia colegului sau deputat nu este de o aplicabilitate rapida, reorganizarea teritoriala urmind a se realiza undeva dupa 2013. Cit despre problema financiara, Trasculescu le spune primarilor de la sate ca va urma rectificarea bugetara. "Gasim solutii pentru bani pina la finele acestui an, se va face o rectificare bugetara, Consiliul Judetean mai da niste bani", a precizat deputatul democrat liberal. Prefectul Ion Oprea este de parere ca se pot face multe discutii pe tema reorganizarii teritoriale sau economice a judetului, pentru ca localitatile sa fie mai atractive pentru investitori. "Alesul local trebuie sa gindeasca ca un manager. Daca se va reusi sa se depaseasca anumite probleme care tin de palierul politic cred ca se pot face mult mai multe", ne-a declarat si prefectul Ion Oprea. Vrancea rurala stringe in cele 68 de comune peste 60% din populatie, numarul de locuitori ai judetului fiind de aproape 400.000 de cetateni. Cea mai mare comuna este Vulturu, cu aproape 9.000 de locuitori, iar cea mai mica Spulber, cu 1.400 de locuitori. Ultima lege a organizarii administrative a Romaniei a fost emisa in 1968. (Iulia CRETU, Mihaela BESLEAGA)
CASETA
Numarul de locuitori in comunele din Vrancea
1. Andreiasu de Jos - 1938
2. Balesti - 2063
3. Birsesti - 1557
4. Biliesti - 2687
5. Boghesti - 1699
6. Bolotesti - 4911
7. Bordesti - 1836
8. Brosteni - 2259
9. Cimpineanca - 3647
10. Cimpuri - 3946
11. Cirligele - 2975
12. Chiojdeni - 2490
13. Ciorasti - 3377
14. Corbita - 1927
15. Cotesti - 5066
16. Dumbraveni - 4366
17. Dumitresti - 4944
18. Fitionesti - 2811
19. Garoafa - 4782
20. Golesti -4300
21. Gologanu - 3327
22. Gugesti - 6757
23. Gura Calitei - 2880
24. Homocea - 7166
25. Jaristea - 4096
26. Jitia - 1629
27. Maicanesti - 4806
28. Mera - 4002
29. Milcovul - 3518
30. Movilita - 3988
31. Nanesti - 2442
32. Naruja - 1903
33. Negrilesti - 1773
34. Nereju - 4428
35. Nistoresti - 2181
36. Obrejita - 1711
37. Paltin - 2139
38. Paulesti - 2188
39. Paunesti - 6742
40. Ploscuteni - 3473
41. Poiana Cristei - 2678
42. Popesti - 3379
43. Pufesti - 4328
44. Racoasa - 3480
45. Rastoaca - 2546
46. Reghiu - 2463
47. Ruginesti - 4371
48. Sihlea - 5397
49. Slobozia Bradului - 6273
50. Slobozia Ciorasti - 2017
51. Soveja - 2572
52. Straoane - 3781
53. Spulber - 1421
54. Suraia - 5762
55. Timboiesti - 3109
56. Tanasoaia - 2215
57. Tataranu - 4856
58. Tifesti - 5226
59. Tulnici - 3865
60. Urechesti - 2558
61. Valea Sarii - 2057
62. Vinatori - 6071
63. Virtescoiu - 3511
64. Vidra - 7494
65. Vintileasca - 2075
66. Vizantea-Livezi - 4028
67. Vrincioaia - 2837
68. Vulturu - 8688