Trasculescu, fata in fata cu (re)actiunea sindicalistilor
Sindicalistii de la filiala Cartel "Alfa", in colaborare cu cei de la Federatia Educatiei Nationale (FEN), au convocat pentru ieri o intilnire cu parlamentarii vrinceni pentru a discuta problemele din sistemul bugetar. Casa de Cultura "Leopoldina Balanuta" din Focsani, unde au fost prezenti sindicalisti din toate segmentele bugetare, a fost scena intilnirii, la care au mai luat parte Adrian Juravle, directorul Casei Judetene de Pensii, Victoria Diaconu, directorul de la Inspectoratul Teritorial de Munca, si adjunctul Inspectoratului Scolar Judetean, Stan Rogoz. Paradoxal, singurul ales al neamului care si-a facut timp sa discute cu sindicalistii a fost deputatul PD-L Alin Trasculescu, cu toate ca partidul de guvernamint mai are doi parlamentari in judet, senatorul Sorina Placinta si deputatul Razvan Mustea. Lipsa reprezentantilor opozitiei poate fi pusa pe seama unui pact intre putere si sefii de sindicate, dupa cum au acuzat indirect ceilalti parlamentari, care si-au trimis consilierii la intilnire. Purtator de cuvint al nemultumirilor a fost Emil Ravoiu, liderul Cartel Alfa, filiala Vrancea, care a criticat, asa cum ii sta bine oricarui sindicalist, masurile luate de cabinetul Emil Boc. "Guvernul a luat decizii pripite. Ceea ce face executivul, cu taierea burselor pentru elevi, nu e reforma. Sindicatele vor o normalitate. In Legea 330 privind salarizarea unica exista un articol care anuleaza toate contractele colective de munca, iar dupa Legea 329, privind reorganizarea institutiilor, negocierea contractelor trebuie facuta in urma adoptarii bugetului. E inadmisibil sa nu mai fie program prelungit la gradinite pentru a scoate cadre didactice de acolo si sa fie date legi fara norme de aplicare", a spus Emil Ravoiu. Liderul sindical a cerut sa fie negociate contractele colective de munca "asa cum vrem noi", reasezarea grilei de salarizare, plata orelor suplimentare si tichete de masa pentru bugetari. Acesta l-a chestionat pe parlamentarul focsanean cu privire la alocarea a 500 de milioane de euro pentru portalul e-Romania, gindit de Ministerul Comunicatiilor si aprobat zilele trecute de premierul Emil Boc, cind guvernantii se pling ca nu au bani. Deblocarea posturilor din invatamint, politie, sanatate a fost alta doleanta a celor de la sindicate, potrivit carora "vom ramine sa fim tratati de moasele comunale". "Nu sintem de acord sa vina omul la munca la 65 de ani, in baston. De ce se disponibilizeaza angajati de la CFR Marfa? Daca nimeni nu lucreaza nu vin bani la buget, va previn ca o sa aveti mari probleme sociale", a transmis Emil Ravoiu, care nu a uitat nici de cei 400 de oameni concediati de la Laminorul. Conform acestuia, premierul Emil Boc nu acceptat nici macar iesirea la pensie la 63 de ani si nici majorarea punctului de pensie, la cea mai recenta inilnire din Capitala.
Trasculescu nu a venit sa "discute in contradictoriu"
Alin Trasculescu, membru in comisia pentru Industrii si Servicii a Camerei Deputatilor, a sustinut necesitatea unei legi unice a salarizarii, dar a recunoscut ritmul de melc al adoparii masurilor anti-criza si faptul ca imprumutul de la FMI tine tara pe linia de plutire. Deputatul a spus ca a venit sa-si noteze problemele bugetarilor. "Cei de dinainte au evitat sa ia masuri nepopulare. Cum a fost posibila ingrasarea sistemului bugetar cu sute de mii de angajati in 2008? Nici unii n-am avut curajul sa lucram temeinic la legislatie. Fara transele de la FMI eram intr-un colaps de neimaginat", a explicat Trasculescu, vorbind mai mult despre trecut. O alta problema ridicata la intilnire a fost presupusa neaplicare a legii cumulului pensiei cu salariul. Adrian Juravle, directorul de la Pensii, le-a raspuns printr-un exemplu, amintind ca recent a calculat o pensie de 1.900 de lei, care va fi incasata de un profesor pensionar. Liderul de sindicat din cadrul Laminorul, Stan Codrescu, a fost una dintre vocile vehemente ale dezbaterii, care a pus pe tapet protejarea pietei de produsele de "afara". "Importam metal de proasta calitate din Turcia pentru lucrarile de infrastructura, in loc sa il producem noi, spre exemplu. Daca nu va obliga FMI nu luati nici acum aceste masuri", a fost transant Stan Codrescu. Sindicalistii au mai avut de reprosat ca legile pe care le promoveaza democrat-liberalii duc la degradarea nivelului de trai si ca cei de la putere nu au curajul sa isi asume raspunderea, gindindu-se in primul rind la cetateni. Emil Ravoiu a oferit exemplul fiicei sale, educatoare, care avea salariul de 900 de lei, iar conform noii grile trebuie sa se multumeasca doar cu 750 de lei, bani considerati insuficienti pentru un trai decent. De altfel, cuantumul salariului minim este o alta problema spinoasa pentru angajatii de la stat, care au nevoie de mai multi bani in fiecare luna. (Ciprian FANARU)