35 de ani de la Mineriadă. Niciun vinovat. Procurorul militar Ranco Pițu: „Metodele folosite la Mineriada din iunie 1990 seamănă izbitor de mult cu cele de la Revoluție” | „Mineriada s-a născut la Revoluție” cartea scrisă în baza documentelor din dosar
35 de ani au trecut de la intervenția brutală a minerilor împotriva protestatarilor din Piața Universității, în perioada 13-15 iunie în 1990 în București, iar Dosarul Mineriadei - în care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman şi fostul director al SRI Virgil Măgureanu au fost trimiși în judecată în iunie 2017 pentru infracţiuni contra umanităţii - este luat de la zero. Rechizitoriul trebuie refăcut, pe motiv de nulitate a acestuia. Potrivit datelor oficiale, șase persoane au murit, peste 1.000 au fost rănite și sute de persoane au fost arestate. Cu toate acestea, asociațiile victimelor mineriadelor susțin că numărul persoanelor decedate s-ar ridică la peste 100 de persoane. 31 de ani și niciun vinovat.(HotNews.ro)
„Mineriada s-a născut la Revoluție” (Editura Litera, 2025) este numele cărții scrise de Ranco Pițu, în care procurorul descrie desfășurarea evenimentelor din perioada Pieței Universității și a Mineriadei din 13-15 iunie 1990 și demonstrează cum intervenția bruscă asupra bucureștenilor a fost pregătită cu mult înainte. Argumentația lui Cătălin Ranco Pițu se bazează atât pe studierea a mii de documente despre Revoluție și audierea a sute de martori, cât și pe cercetarea evenimentelor din primăvara lui 1990.Procurorul susține că faptul că Mineriada nu are încă un proces „este o situație jenantă din perspectiva actului de justiție”.„Cauzele tergiversării unui proces al Mineriadei sunt complexe, dar țin și de factorul politic. Cauzele țin și de anumite personaje din interiorul justiției, atât de la procuratură, cât și de la instanțe”, afirmă Ranco Pițu.
pentru a ajunge la acea secţie de poliţie, am mers aproximativ o oră,
timp în care minerii mă mai loveau fără motiv”
„Aceştia [minerii -n.n.] au început să mă lovească fără niciun
motiv, deşi le-am arătat legitimaţia şi le-am spus că sunt poliţist.
Precizez că eram în ţinută civilă. M-au lovit nişte cabluri groase, cu
bâte, cu cozi de târnăcop pe tot corpul, până m-au pus la pâmânt”
„Am fost bătut atât eu, cât şi soţia, care era însărcinată, de către
mineri. Am fost lovit cu cozi de târnăcop, furtune cu un fier în capăt,
până când am căzut la pământ şi m-am băgat sub o maşină pentru a nu mai
fi lovit”
Citește mai mult la:
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/35-de-ani-de-la-unul-dintre-cele-mai-violente-evenimente-din-istoria-romaniei-mineriada-din-13-15-iunie-1990-3283113
Informaţiile
publicate pe site-ul Digi24.ro pot fi preluate, în conformitate cu
legislația aplicabilă, doar în limita a 120 de caractere.
Mineriada din 13-15 iunie 1990 este, de fapt, o continuare a ceea ce s-a întâmplat după 22 decembrie 1989, spune procurorul militar Cătălin Ranco Pițu, fost șef al Secției Parchetelor Militare din Parchetul General, cel care a făcut rechizitoriul inițial din Dosarul Revoluției.
Timp de o lună și jumătate, din 22 aprilie până la începutul lui iunie 1990, zeci de mii de oameni au mers zilnic în Piața Universității din București, ca să protesteze față de o promisiuni încălcată: Frontul Salvării Naționale (FSN) condus de Ion Iliescu anunțase că devine partid politic și că participă la alegerile pe care tot el le organiza. Astfel a apărut Fenomenul Piața Universității. Zeci de oameni au vorbit din balconul Universității din București mulțimii care manifesta pașnic în centrul Capitalei. Manifestanții din Piața Universității cereau ca FSN să nu se transforme în partid politic și să nu candideze la alegerile din mai, așa cum afirmase pe 3 ianuarie 1990, ci să-și păstreze rolul neutru. După ce manifestațiile din Piața Universității au luat amploare, președintele României de la acel moment, Ion Iliescu, i-a numit „golani” pe manifestanții din Piața Universității. Demonstrațiile pașnice din Piața Universității au avut un sfârșit brusc și violent, pe 13-15 iunie 1990
„Mineriada s-a născut la Revoluție” (Editura Litera, 2025) este numele cărții scrise de Ranco Pițu, în care procurorul descrie desfășurarea evenimentelor din perioada Pieței Universității și a Mineriadei din 13-15 iunie 1990 și demonstrează cum intervenția bruscă asupra bucureștenilor a fost pregătită cu mult înainte.(romania.europalibera.org/)
Argumentația lui Cătălin Ranco Pițu se bazează atât pe studierea a mii de documente despre Revoluție și audierea a sute de martori, cât și pe cercetarea evenimentelor din primăvara lui 1990.
În 22 aprilie, un grup de persoane a ocupat piața și a declarat-o ”zonă liberă de neocomunism”. În zilele următoare, numărul celor care protestau a crescut, fiind zile în care și 50.000 de persoane protestau față de guvernarea FSN. Președintele Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN), Ion Iliescu, îi numea pe protestatari ”huligani” și ”golani”. Ultimul apelativ a fost asumat de protestatari drept un titlu de onoare. Platforma She is Mom, nominalizată în topul companiilor cu cel mai mare impact social în 2020 CITEȘTE ȘI Platforma She is Mom, nominalizată în topul companiilor cu cel mai mare impact social în 2020 Ana Blandiana, Florin Iaru, Mircea Dinescu, Victor Rebengiuc, la acea vreme rector al Academiei de Teatru și Film, Ion Caramitru și Dragoș Pâslaru, regizorul Nae Caranfil, Alexandru Andrieș și Cristian Pațurcă, profesorul Emil Constantinescu, părintele Galeriu și disidenta Doina Cornea s-au numărat printre cei care au apărut în fața mulțimii pentru a-și arăta sprijinul și implicarea. Printre revendicările ”golanilor” din Piața Universității se aflau amânarea alegerilor, o nouă lege electorală, aplicarea imediată a punctului 8 al Proclamației de la Timișoara care prevedea eliminarea foștilor activiști comuniști din viața politică și judecarea celor care au organizat și condus represiunea împotriva revoluționarilor din decembrie 1989. Regimul condus de Ion Iliescu a refuzat să dea curs solicitărilor. Într-o ședință a CPUN în care generali ai MAI se plângeau că polițiștii care trebuiau să asigure ordinea au fost agresați, Mircea Dinescu avertiza poliția să reziste tentației de a interveni în forță. ”Să nu ne trezim din nou cu minerii că vin să facă ordine în Capitală”, spunea Dinescu. ”S-ar putea”, a comentat atunci Iliescu.(profit.ro)
Mărturii cutremurătoare ale victimelor minerilor Pentru a înțelege mai bine ce a însemnat venirea minerilor în București în 1990, vom atașa pasaje din mai multe mărturii ale victimelor acestora, așa cum reiese din rechizitoriu, pentru a evidenția cruzimea de care au dat dovadă: „Aceştia erau dispuşi în cerc, iar eu mă mişcam în interiorul acestui cerc şi încercam să mă feresc de lovituri. De asemenea, minerii manifestau o ură viscerală împotriva mea, toţi spunând „omorâţi-l bă!”, „asta e legionar!” „În data de 14 iunie 1990, mă îndreptam spre metrou şi când am ajuns la Piaţa Unirii 1 am fost oprit de 2 miliţieni, care mi-au cerut buletinul. În timp ce scoteam buletinul am fost lovit de un miner cu o bâtă în urechea stângă” „Câţiva mineri au coborât şi au venit în curtea şcolii. (...) La un moment dat, în timp ce mă aflam în Piaţa Rosetti, în rond, am fost lovit de o persoană.aflată în spatele meu, cu un obiect contondent în zona capului şi am căzut inconştient” „Pe data de 14 iunie 1990, într-o zi de joi, în jurul orelor 11:30-12:00, după ce ieșisem de la liceu, (...) am fost înconjurat de un grup de indivizi, constituit cam din 12 persoane. (...) Grupul de mineri m-a înconjurat, au început să dea în mine cu cabluri de mină, cu pumnii, cu obiecte contondente şi am fost lovit până am leşinat” „Au început să mă lovească cu bastoane, bâte de lemn, cabluri electrice, seceră. Au încercat să îmi taie capul, probabil confundându-mă cu fratele meu. Cei care am ripostat am avut şi cele mai mari suferinţe. Ni s-au rupt hainele, am fost descălţaţi. Ni s-a furat tot (acte, bunuri, bani, cărţi). Un miner striga ca un obsedat „Na, mă, dacă strigi Jos Iliescu” „Am fost lovit de mineri în timp ce eram la pământ cu picioarele, cu bocancii şi cu un pulan din cauciuc. Mi-au spus să nu mişc şi mi-au legat mâinile la spate cu o funie (...) Minerii m-au ridicat de jos şi m-au condus, pe jos, la o secţie de poliţie din zonă. Menţionez că, pentru a ajunge la acea secţie de poliţie, am mers aproximativ o oră, timp în care minerii mă mai loveau fără motiv” „Aceştia au început să mă lovească fără niciun motiv, deşi le-am arătat legitimaţia şi le-am spus că sunt poliţist. Precizez că eram în ţinută civilă. M-au lovit nişte cabluri groase, cu bâte, cu cozi de târnăcop pe tot corpul, până m-au pus la pâmânt” „Am fost bătut atât eu, cât şi soţia, care era însărcinată, de către mineri. Am fost lovit cu cozi de târnăcop, furtune cu un fier în capăt, până când am căzut la pământ şi m-am băgat sub o maşină pentru a nu mai fi lovit” (digi24.ro)
Ludovic Orban: Nu s-a dorit finalizarea acestui dosar. Au fost tergiversări voite
Florin Cîțu: Justiția este încă datoare românilor în această privință
În decembrie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv întoarcerea Dosarului la Parchet pentru refacerea anchetei, menținând o hotărâre inițială pronunțată în acest sens în 2019.
În mai 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis ca dosarul Mineriadei să fie retrimis Parchetului pentru refacerea anchetei, iar soluția a generat un val de nemulțumiri în rândul părților civile din dosar care s-au aflat în sală și care au acuzat atunci "injustiția". "Pentru injustiția asta nefuncțională aservită ne luptăm de 29 de ani, au rămas urmași, dar acest dosar istoric arată clar că noi cu sânge am câștigat libertatea. Ce rost mai am eu față de societate, când nu am parte de acest proces echitabil? Bataie de joc”, spunea atunci Marin Stoica, care în iunie 1990 a fost bătut cu sălbăticie, până a intrat în comă.
Decizia nu a fost însă definitivă, fiind atacată atât de către Parchetul General, cât și de către sute de victime și de moștenitori ai acestora.
Pe 10 decembrie 2020, instanța supremă a respins ca nefondate aceste contestaţii. Decizia - pronunţată în şedinţa din Camera de Consiliu - a fost definitivă.
Astfel, la mai bine de 30 de ani de la evenimentele în care au fost împușcate 4 persoane, iar alte peste 1.000 au fost rănite, dosarul Mineriadei se întoarce la Parchetul General - Secţia Parchetelor Militare, pentru refacerea de la zero a anchetei.
Ce a invocat Instanța supremă pentru reluarea anchetei de la zero
Instanța supremă a invocat lipsa dispoziţiei de începere a urmăririi penale pentru faptele "pretins comise" de Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu şi Mugurel Cristian Florescu, în perioada 11-12 iunie 1990, ”sub aspectul nelegalităţii urmăririi penale efectuate în cauză după redeschiderea urmăririi penale în ceea ce priveşte comiterea infracţiunii de crime împotriva umanităţii în varianta normativă a uciderii unor persoane”. ICCJ a invocat nulitatea mai multor acte de urmărire penală pe numele celor inculpaţi, constatând nulitatea rechizitoriului întocmit în cauză.
Autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor
O ușoară speranță că vinovații vor fi pedepsiți și că vom avea o privire mai amănunțită asupra evenimentelor s-a întrezărit în 2015, după ce Parchetul General a redeschis dosarul mineriadei.
Parchetul Militar a anunțat pe 23 decembrie 2016 punerea în mișcare a acțiunii penale în dosarul Mineriadei pentru crime împotriva umanității împotriva lui Ion Iliescu, Virgil Măgureanu, Petre Român, Gelu Voican Voiculescu, Miron Cozma și Adrian Sârbu.
În 13 iunie 2017, Parchetul General i-a trimis în judecată pe Ion Iliescu, la data faptelor preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) şi preşedinte al României; Petre Roman, fost prim-ministru; Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Român de Informaţii; general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare.
De asemenea, au fost trimiși în judecată: amiral (rez.) Emil „Cico” Dumitrescu, la data faptelor membru al CPUN şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne; Cazimir Ionescu, vicepreşedinte al CPUN; Adrian Sârbu, şef de cabinet şi consilier al prim-ministrului; Miron Cozma, preşedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”; Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni; Plăieş Cornel Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor; general (rez.) Vasile Dobrinoiu, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne; colonel (rez.) Petre Petre, comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele aparţinând Ministerului de Interne; Alexandru Ghinescu, director al IMGB.
Procurorii militari spun că, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau, în mod paşnic, opiniile politice, în contradicţie cu cele ale majorităţii care forma puterea politică la acel moment.
În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, SRI, precum şi peste 10.000 de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării. Atacul a fost pus în practică în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecinţe: moartea prin împuşcare a 4 persoane, vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane, privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1.250 de persoane, conform procurorilor.(Citiți întreg articolul pe HotNews.ro)
Sursa: HotNews.ro
Citiți și: