Politică

Primariile vrincene au primit bugete cu iz de faliment

Doina Ganea
18 mar 2009 365 vizualizări
Anul acesta, banii de la buget nu se mai împart exclusiv din pixul lui Marian Oprisan u 80% din fondurile ce revin judetului Vrancea au fost repartizate deja în baza formulelor legale de catre Directia Generala a Finantelor Publice u împartirea diferentei de 20% a ramas in competenta Consiliului Judetean u bugetul este insa unul saracacios si va aduce suparare mare in primarii u unii edili au cheltuit deja in primul trimestru suma alocata pentru intregul an u aproape 20.000 de vrinceni au carte de munca la stat, asa ca se anunta un an cu disponibilizari u numai ultimii doi ani ne-au adus 1.200 de noi lefegii

Anul acesta, repartizarea unei mare parti din bugetele localitatilor a revenit Directiilor de Finante, dupa ce timp de doi ani, liberalii au acceptat amendamentul PSD ca banii sa fie alocati de baronii locali. Potrivit legii, consiliile judetene pot sa aloce bugetelor locale doar 20% din sumele pentru echilibrare, diferenta fiind data la primarii de catre Finantele Publice. Conducerea DGFP a afirmat ca repartizarea fondurilor a fost facuta dupa o formula de calcul specificata in lege. "Este un mod corect de repartizare a sumelor", a spus directorul Eugen Ciorici. Potrivit oficialilor, DGFP a impartit banii pe 4 martie, la cinci zile de la adoptarea bugetului general. Conform legii finantelor publice si Consiliul Judetean ar fi trebuit sa imparta banii primiti de la Guvern in acest interval prin convocarea unei sedinte. 2009 va fi anul masurilor nepopulare. Primariile nu au primit bani decit pentru functionare la limita, fara investitii sau alte cheltuieli costisitoare. De altfel, edilii risca amenzi uriase daca initiaza investitii in cazul in care nu au asigurate cheltuielile de functionare. Ca sa nu ajunga in insolventa este posibil ca si primariile sa faca reduceri de personal.


Vrancea a primit un buget de super-austeritate


"In determinarea sumelor ce se repartizeaza prin formula prevazuta de lege, incasarea veniturilor planificate in anul anterior pe fiecare unitate administrativ-teritoriala are o influenta covirsitoare. In acest fel se face vizibila conditionarea primirii de sume din unele venituri ale bugetului de stat de incasarea veniturilor proprii", ne-a precizat seful Serviciului sinteza si asistenta a elaborarii si executiei bugetelor locale din cadrul DGFP Vrancea, Gabriel Pavaloaie. Pentru 2009, sumele defalcate din TVA pentru finantarea cheltuielilor aferente drumurilor judetene si comunale sint in cuantum de 10.863.000 lei. Consiliul Judetean a primit pentru cheltuiele proprii si cele cu institutiile subordonate 35.025.000 lei. Pentru finantarea oraselor si municipiilor judetul nostru a primit de la bugetul de stat suma de 218.088.000 lei, din care 178. 894.000 de lei reprezinta exclusiv plata salarilor profesorilor. Suma care i-a revenit DGFP Vrancea pentru a o imparti direct primariilor este de 52.596.000 de lei. Potrivit legii insa din aceasta suma 27% se distribuie din nou CJ. Din cele 73 de procente 80% merg la primarii pentru functionarea acestora si restul de 20% vor fi distribuiti de CJ pe criterii privind dezvoltarea. Criteriile avute in vedere sint cele referitoare la co-finantarea proiectelor comunitatilor locale si a fondurilor primite anii trecuti, prin hotariri de Guvern, scopul fiind sprijinirea primariilor cu initiativa si a celor care, in 2008, nu au beneficiat de alocatii financiare satisfacatoare. Din cele peste 52 de milioane de lei alocate pentru echilibrarea bugetelor proprii, Consiliului Judetean ii revin 12.835.000 de lei. Cele 80 de procente impartite de finantisti la primarii, infuentate de gradul de colectare pentru bugetele locale, inseamna 26.482.000 de lei, in timp ce diferenta de 20% destinata cofinantarii proiectelor de infrastructura a localitatilor mai reprezinta alte 13.279.000 lei. De asemenea, finantistii au mai luat in calcul unele previziuni financiare pentru acest an in suma de 26.000.000 de lei care s-au adaugat celor 52 de milioane de lei primite de la bugetul de stat. Comparind aceste sume cu cele din anul 2008 se poate constata o diminuare drastica a acestora, ceea ce va afecta in mod direct activitatea administratiei locale. Potrivit finatistilor, in aceasta perioada va fi greu pentru primari, care daca nu vor sti sa gestionaeze saracia risca sa-si duca unitatile administrative in insolventa.


Cum s-a impartit saracia


In afara oraselor si municipiilor cea mai mare suma defalcata din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetului local a fost alocata, in functie de numarul de locuitori si de suprafata detinuta in intravilan, localitatii Vulturu, 1.408.000 lei. Comuna are 8.647 de locuitori, fiind mai mare chiar decit orasul Odobesti, care numara 8.566 de suflete. Ce mai mica suma a primit-o comuna Birsesti, 260.000 de lei, avind putin peste 1500 de locuitori. Aceasta inseamna de trei ori mai putin decit a cheltuit Marian Oprisan la parangheliile dedicate Revelionului 2009. Edilul Costica Hirsu a cheltuit deja aproape toti banii. "Am primit sume foarte mici, cam ca anul trecut. Ne descurcam cu ce avem, nu putem aduce bani de acasa", a spus edilul PSD. Primaria functioneaza cu minimul de salariati, respectiv 9 functionari. Bugetul initial al comunei Cimpineanca este anul acesta de 580.000 de lei, venitul incasarilor pe anul trecut (un criteriu care influenteaza coeficientul de repartizarea sumelor) fiind de 557.000 de lei. Valoarea bugetului comunei pe un an, din care trebuie sa se asigure plata utilitatilor, a salariilor si a ajutoarelor sociale, poate fi usor comparata cu valoarea imobiliara a unei vile cochete. Comuna Vidra are un buget in 2009 de numai 1.226.000 de lei raportat la cei 7.530 de locuitori, in timp ce Paunesti are in visterie 1.100.000 de lei pentru cei 6.755 de locuitori. Primarul de la Homocea, Neculai Ionescu, va trebui sa chiverniseasca bine cei 1.165.000 lei alocati, pentru ca nu se intrevede inca nici o rectificare bugetara pozitiva la orizont.


90% din bani, cheltuiti in doua luni


Primarul Stefan Paraschiv din Cimpineanca se arata descumpanit pentru ca in acest an a primit doar a sasea parte din bugetul alocat pentru anul trecut. Astfel, daca in 2008 la buget au intrat 280.000 lei (2,8 miliarde de lei vechi), in 2009 suma alocata pentru salariile angajatilor din primarie si pentru alte cheltuieli administrative este de 40.000 lei (400 milioane lei vechi). In aceasta situatie, numai de la inceputul anului, respectiv in doua luni, s-au "tocat" aproape toti banii, respectiv 38.000 lei, pentru restul anului raminind de cheltuit doar 2.000 lei. Cu toate acestea, edilul nu pare ingrijorat, spunind ca pe vreme de criza toata lumea stringe cureaua. "Sintem obisnuiti sa ne descurcam cu ce avem. Ne vom descurca din taxele si impozitele locale, poate se vor majora si speram si la o rectificare de buget", ne-a declarat primarul PDL. Stefan Paraschiv spune ca localitatea pe care o conduce ocupa locul doi pe judet la colectarea taxelor, in conditiile in care multi oameni s-au mutat aici. Primaria functioneaza cu 19 angajati, care deservesc 4.000 de locuitori.


"Nu stim cum o sa ne descurcam"


Unii edili sint insa multumiti de banii primiti, mai multi chiar in comparatie cu anul trecut. Comuna Tifesti, de pilda, a primit pentru anul 2009, 2.600.000 lei (26 miliarde lei vechi), cu 120.000 lei mai mult decit in 2008. "Sintem multumiti, avind in vedere conditiile de criza, sintem constienti de ceea ce se intimpla, putem functiona. Nu ridicam pretentii privind alocatiile bugetare, stiind care e situatia", a spus primarul Gabriel Postolache. In cadrul Primariei sint angajate in total 17 persoane. Un buget injumatatit a primit si comuna Jaristea. Cumulat, localitatii i s-au alocat 530.000 lei, din care, de la inceputul anului s-au "evaporat" pe salarii si alte cheltuieli 200.000 lei, adica aproape jumatate din suma. "Am primit bani foarte putini, jumatate cit anul trecut, nu stim cum o sa ne descurcam, o sa fie foarte greu. Mai asteptam sa vedem cit ne va mai veni de la Consiliul Judetean, mai avem o speranta", a afirmat primarul liberal Dumitru Catalin Toma. La primarie lucreaza 24 de persoane, organigrama fiind "mostenita" de la fostul edil. In 2008, prin infiintarea serviciului de salubritate a mai fost angajata doar o persoana.


"Ne-am intins cit ne este plapuma"


Si la Suraia au venit cu 10-15% mai putini bani decit anul trecut, mai exact cu 200.000 in minus. Sumele pentru salarii s-au cheltuit pina acum cumpatat, dupa cum ne-a spus primarul Vasile Grosu. "Nu ne-am intins prea mult, cit ne este plapuma. Asteptam si banii de la CJ, ca sa ne facem o idee despre cum sa ne desfasuram anul acesta. Am incercat sa ne incadram si sa cheltuim lunar 8% din suma alocata", a specificat edilul PDL din Suraia, comuna cu 5.800 de locuitori. Din cei 15 angajati ai Primariei, 11 sint functionari. Primarul ne-a explicat ca a incercat sa faca economii renuntind la angajatii cu contract. Prin angajarea altor persoane fizice in aceste posturi, acesta a estimat ca s-au economisit 15.000 lei. Sume suplimentare vor mai primi primariile si de la Consiliul Judetean, dar vor fi mai putine, iar la repartizarea lor va cintari mult starea drumurilor, proiectele de dezvoltare si, desigur, apartenenta politica a primarului. (D. GANEA, M. BESLEAGA)


CASETA I


Bugetele, in matematica primara


Veniturile proprii la bugetele locale se constituie din taxe si impozite locale "" cele mai frecvente fiind cele pe cladiri, terenuri, automobile "" la care se adauga chiriile si redeventele din concesiuni si inca 47% din impozitul pe venit colectat la nivelul localitatii respective. 13% din impozitul pe venit colectat la nivelul fiecarei localitati va merge la bugetul propriu al CJ, 22% va fi repartizat Directiei Generale a Finantelor Publice iar diferenta de 18% va ramine la bugetul de stat. Pe linga aceste venituri proprii, bugetele locale primesc cote defalcate din TVA si din sume pentru echilibrare. TVA-ul se colecteaza la nivelul DGFP si se trimite la bugetul statului, apoi este repartizat prin legea bugetului, dupa anumite criterii, fiecarui judet. CJ beneficiaza de 27% din TVA-ul repartizat judetului. Diferenta de 73% din TVA-ul alocat fiecarui judet si inca 22% din impozitul pe venit repartizat la DGPF constituie sumele totale pentru echilibrarea bugetelor locale din care 20 de procente sint la dispozitia administratiei judetene iar restul se dau prin decizia directorului DGFP. (D. GANEA)


Vrancea numara aproape 20.000 de lefegii


Primarii si sefii de institutii vor avea misiunea neplacuta de a reduce drastic cheltuielile in acest an. Si cum cea mai mare cheltuiala, 38% pe 31 decembrie 2008, se regaseste in salarii, edilii vor trebui sa renunte musai la angajati. Si asta pentru ca nu exista alte rezerve pentru a face economii. Potrivit unor date statistice, in ultimii doi ani au fost angajati in cadrul primariilor si institutiilor publice din Vrancea, aproximativ 1.200 de noi salariati. La finele anului 2007 in cele 148 de unitati publice vrincene erau 13.416 posturi, din care 12.306 erau ocupate. Din numarul acestora, 371 reprezentau functiile de conducere. Daca la acestea se mai adauga si angajatii din institutiile deconcentrate, totalul lefegiilor vrinceni ajungea la 16.407 persoane, din care 504 numai in functii de conducere. De asemenea, la nivelul anului trecut numarul angajatilor la stat din judetul nostru se ridica la 17.136, din care 496 reprezenta numarul functiilor de conducere. (D. GANEA)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.