Politică

De ce sint conservatorii vrinceni pesedisti

Mihai Boicu
21 iun 2005 772 vizualizări
Horia Furtuna, presedintele PC Vrancea, a primit un NUP de la Parchetul de pe linga Curtea de Apel Galati la trei zile de la constituirea Consiliului Judetean Vrancea, pe 20 iunie 2004. Acesta a votat pentru alegerea ca presedinte a lui Marian Oprisan, desi pina atunci se declarase unul dintre cei mai aprigi dusmani ai sai. De la primirea NUP-ului, Horia Furtuna a votat permanent numai cu PSD.



Multi s-au intrebat cum Horia Furtuna a trecut cu "arme si bagaje" de partea lui Marian Oprisan dupa alegerile locale de anul trecut, dupa ce liderul local al fostului PUR parea unul dintre cei mai aprigi dusmani ai sai. "Misterul" poate avea legatura cu NUP-ul primit la numai trei zile de la sedinta din 20 iunie a Consiliului Judetean, in care acesta a votat ca Marian Oprisan sa fie ales presedinte. Procurorul Tomita Craciun, de la Parchetul de pe linga Curtea de Apel Galati, a decis pe 23 iunie neinceperea urmarii penale in dosarul in care Horia Furtuna este acuzat ca si-a insusit 1150 de hectare de teren din fosta gospodarie de partid, din care 130 in Focsani. Liderul conservatorilor era acuzat de abuz in serviciu contra intereselor publice si fals in acte publice pentru modul terenurile agricole au trecut din proprietatea statului in proprietatea privata a firmelor sale. Dupa ce a primit NUP, Horia Furtuna a votat permanent alaturi de pesedisti, fie ca a fost, fie ca nu a fost in alianta cu ei. "Credinta" i-a fost rasplatita cu functia de vicepresedinte, precum si cu un sediu nou- nout pentru filiala judeteana a conservatorilor.


Horia Furtuna, presedintele PC Vrancea, a dat lovitura de gratie fostei opozitii in CJ dupa alegerile locale de anul trecut. Speranta liberalilor si democratilor ca vor avea sprijinul celor doi consilieri judeteani conservatori s-a naruit chiar de la constituirea CJ. Marian Oprisan a fost ales in functia de presedinte pe data de 20 iunie 2004, printre cei care l-au votat numarindu-se cei doi consilieri conservatori. Pe 11 si 15 iunie au avut loc doua tentative de constituire al CJ, insa la sedinte nu au participat decit doua treimi dintre consilieri. La prima dintre ele Horia Furtuna nu a participat, la fel ca restul consilierilor opozitiei, in ciuda telefoanelor insistente date de Marian Oprisan. In schimb, acesta a venit la urmatoarele sedinte de constituire al CJ si a votat pentru liderul PSD. Multi s-au intrebat cu ce a fost "agatat" Horia Furtuna, mai ales ca acesta a fost propus si votat pentru functia de vicepresedinte de consilierii PSD. Explicatia poate fi ca, la numai trei zile de la aceasta intoarcere politica de 180 de grade, Furtuna a primit un NUP de la Parchetul de pe linga Curtea de Apel Galati. Procurorul Tomita Craciun a hotarit pe 23 iunie 2004 neinceperea urmarii penale intr-un dosar care este obiect de procese si de anchete de la inceputul anilor \'90. Horia Furtuna a intrat atunci, prin SC Agroind SA, in posesia a 1150 de hectare de teren agricol care apartine fostei gospodarii de partid si, se spune, s-a imbogatit pe baza acestei afaceri, mai ales ca 130 de hectare erau linga Focsani. Liderul conservatorilor vrinceni a fost acuzat de abuz in serviciu contra intereselor publice si fals in acte publice pentru modul in care terenurile au ajuns din proprietatea statului in proprietatea privata a firmelor sale, desi ele ar fi trebuit restituit fostilor proprietari. Dosarul intocmit in urma unei "vizite" a Corpului de Control al Primului Ministru in 2003 a ajuns la Parchetul de pe linga Curtea de Apel Galati. Unul din fostii proprietari, Lucia Vestinian, a contestat NUP-ul primit in noiembrie 2003. Printr-o bizara coincidenta, procurorul Tomita Craciun a respins si aceasta plingere pe 23 iunie, la trei zile dupa constituirea CJ.


Furtuna a ajuns de unde a plecat

Horia Furtuna a intrat in razboi cu Marian Oprisan in iunie 2002, atunci cind a declarat ca asupra oamenilor de afaceri se fac presiuni pentru a sponsoriza manifestarile autoritatilor judetene. Ca urmare, acesta a pierdut functia de presedinte al Camerei de Comert Industrie si Agricultura, functie in care a fost ales pesedistul Sorin Vornic. Atunci a iesit la iveala faptul ca Furtuna ar fi fost membru PUR inca din 1999, desi nimeni nu avea habar de acest lucru. In calitate de lider al umanistilor vrinceni, Horia Furtuna a facut declaratii transante impotriva lui Marian Oprisan, pe care l-a acuzat de folosirea discretionara a banului public. Inainte de alegerile locale din iunie 2004, umanistii au format impreuna cu liberalii, democratii si celalte partide de opozitie "Coalitia antifrauda", care prevedea o colaborare si dupa alegeri. Mult trimbitata colaborare s-a naruit dupa constituirea CJ, atunci cind Horia Furtuna a trecut de partea PSD. La trei zile acesta primit NUP de la Parchetul de pe linga Curtea de Apel Galati, iar de atunci a votat permanent cu PSD, indiferent ca a fost in coalitie cu ei sau cu Alianta D. A.. Presedintele PC Vrancea a fost propus si ales in functia de vicepresedinte CJ chiar de pesedisti. Conservatorii vrinceni s-au ales recent si cu un sediu nou- nout de la CJ, la preturi modice, in conditiile celelalte partide nu au avut nici o sansa sa obtina un spatiu. Astfel, conservatorii s-au mutat chiar in fostul sediu al PSD Vrancea din str. Cuza Voda.


Suveica terenurilor

SC Agroind SA a luat fiinta in 1991, in urma reorganizarii fostei gospodarii de partid, ca societate comerciala cu capital de stat. Horia Furtuna, directorul societatii, a fost acuzat ca la privatizarea din 1992, prin metoda MEBO, ca si-a trecut in proprietate terenurile fostei gospodarii de partid, desi Legea 15/1990 prevedea ca acestea pot fi luate doar in administrare. SC Agroind SA s-a declarat proprietara pe toate cele 1150 de hectare pe motiv ca tenurile proprietate de stat au fost incluse in capitalul social cumparat de la Agentia Nationala pentru Privatizare si Dezvoltarea Inteprinderilor Mici si Mijlocii. In anul 1994, SC Agroind SA s-a divizat in sase societati comerciale. Deoarece tereurile au fost revendicate de fostii proprietari, au urmat nenumarate procese si anchete ale organelor de control. Fostii proprietari au cistigat mai multe procese in instanta, insa fara un rezultat concret. Agentia Domeniilor Statului, care trebuia sa preia terenurile, nu a parut sa depuna un efort deosebit in aceasta privinta, desi a dat in judecata firmele in care este implicat Horia Furtuna. In anul 2003, Corpul de Control al Primului Ministru a confirmat neregulile constatate, iar dosarul a ajuns la IPJ Vrancea. Politistii au spus ca se contureaza savirsirea infractiunilor de abuz in serviciu contra intereselor publice, fals si uz de fals. Parchetul de pe linga Tribunalul Judetean Vrancea si-a declinat competenta de solutionare pe 15 august 2003 in favoarea Parchetului de pe linga Curtea de Apel Galati, care a pus cruce dosarului. Acelasi procuror Tomita Craciun a dat un NUP in acest an impotriva plingerii facute de focsaneanul Gheorghe Arghirescu, care a reclamat faptul ca 5000 de metri patrati au ajuns la una din firmele lui Horia Furtuna.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.