Politică

Candidatii azvirla cu euro in votantii de pe 30

In ciuda faptului ca toata lumea arunca bani in stinga si-n dreapta pentru a cistiga alegerile, candidatii sustin ca nu consuma in campanie mai mult decit prevede legea u in timp ce unii liberali sustin ca nici macar nu ating plafoanele prevazute de lege, altii din PSD pretind ca in campanie sint ajutati doar de familie si prieteni u democrat-liberalii, care au dat un boom campaniei dupa venirea oamenilor de afaceri, sustin ca se bazeaza pe ¦ stringeri de mina u in realitate, toti baga combustibil financiar pentru a convinge votantul u banii de pomeni electorale vin insa atit de la guvern cit si de la diferite grupuri de interese ori din institutiile controlate de partide

O adevarata furie electorala a cuprins judetul colorat de aproape o luna in rosu, portocaliu si galben. Cum politicienii nu prea s-au tinut de cuvint pina acum, prudent, alegatorul isi doreste sa primeasca ceva concret pentru votul sau. Asa ca, in afara de petreceri, concerte si materiale de propaganda, in judet se ofera nu numai binete si stringeri de miini, ci si zahar, ulei, vin, cozonaci si azi chiar peste, daca tot este dezlegare in calendar. Unii vorbesc, pe la colturi insa, chiar si de voturi platite cu bani gheata, pe baza de tabele nominale. Atita timp cit cei mai multi nu vor in parlament pentru salariu, investitia merita orice sacrificiu pentru ca profitul li se va intoarce inzecit prin influenta pe care o vor avea la nivel inalt, in politica mare. Partidele pot sa nu-si treaca toate veniturile de campanie in acte pentru ca oricum nu sint verificate de nimeni. Legislatia nu permite controlul incrucisat al banilor care sint folositi de candidati pentru a ajunge in Camera Deputatilor si Senat. In plus, daca oricine altcineva plateste facturile, atit platitorul cit si beneficiarul nu pot fi verificati. Si asta pentru ca Autoritatea Electorala Permanenta (AEP) poate verifica doar organizatiile de partid, nu si firmele.

Plafoanele impuse de lege in finantarea campaniei electorale au se pare mai mult un caracter orientativ, atita timp cit legislatia nu permite o verificare temeinica sursei si destinatiei banilor, ci mizeaza doar pe buna-credinta a partidelor (SIC!). Candidatii nu au decit sa nu-si inregistreze banii in contabilitate si nu patesc nimic. "Normal ar fi sa se monitorizeze toate cheltuielile si fondurile de care dispun partidele, dupa care sa se vada de unde vin banii. Pentru ca poate un candidat are mesaj, are charisma, place electoratului si lumea il voteaza pentru proiectele sale, dar daca dupa ce este ales nu poate sa-si indeplineasca cele promise. Atunci trebuie cautata sursa donatiilor sau grupul de interese care a stat la baza finantarii campaniei", este de parere presedintele APD Club Focsani, Gabriela Obodariu. In Legea 334/2006, privind finantarea partidelor politice, se prevede ca un candidat pentru functia de senator are un plafon de cheltuieli de 500 de salarii minime brute, adica 75.000 de euro, in timp ce pentru un loc de deputat se pot cheltui cel mult 350 de salarii, respectiv 50.000 de euro. Aceste sume sint insa uriase pentru posibilitatile unui om obisnuit.

"Cine are ochi de vazut, observa!"

In afara de banii negri care pot intra in campanie, candidatii din partidele aflate la putere pe plan local sau central beneficiaza si de bani publici pentru a-si face imagine. Actualii parlamentari care alearga dupa un nou mandat isi pot asuma meritele pentru demararea sau realizarea unor investitii cu care nu au de fapt nici o legatura. De asemenea, primarii din colegiile candidatilor aflati la putere si care au primit sume importante de la Guvern, via Consiliul Judetean, le pot folosi in campanie cu succes. Un exemplu este cel al Guvernul Tariceanu care a alocat sume usiase cu dedicatie catre anumite primarii. La toate acestea se adauga mititeii, farfuriile cu pomana, caldarile din plastic, zaharul, faina, care in mod sigur nu trec prin contabilitatea partidelor. "Se va folosi in continuare din plin mita electorala, numai ca aceasta va fi greu de contabilizat. Cine are ochi de vazut, observa! Mecanismul societatii civile poate monitoriza out-door-urile si poate face diferenta intre ceea ce se trece prin contabilitate si ceea este afisat. La o prima apreciere este clar ca in aceasta campanie s-au depasit plafoanele prevazute de lege si electoratul ar trebui sa stie asta", a precizat Gabriela Obodariu. Partidele mai au la dispozitie si un buget national pentru campanie, de maximum 50 de salarii de baza minime brute pe tara pentru fiecare candidat. Realizind un calcul simplu pe cele 452 de colegii din tara constatam ca fiecare partid mai poate avea in campanie un buget de peste trei milioane de euro.

Liberalii se string la punga

Liberalii, desi se afla la guvernare, sustin ca nu pot atinge maximul prevazut de lege. "Nu sint foarte departe de plafonul de 75.000 de euro stabilit de lege. Nu asa am dorit sa facem campania, cu banii multi. Credeti ca daca am fi vrut n-am fi adus in Vrancea vreo 500.000 de euro, doar sint secretar de stat in Ministerul Finantelor. Dar noi vrem o campanie bazata pe proiecte si programe nu pe pomeni pe la biserici", ne-a declarat candidatul PNL la Senat in Colegiu 1, Eugen Teodorovici. Candidatii PNL au recunoscut ca au cheltuit mult mai putin in campania asta fata de cea de la locale. Liberalul Nini Sapunaru, candidat in Colegiul nr. 3 Dumitresti, sustine ca nu arunca foarte multi bani pe publicitate stradala. «In mod cert campania pe vot uninominal e destul de costisitoare, dar la noi se fac si niste exagerari, care dupa parerea mea nu-si au rostul, in sensul ca sint candidati care au recurs la cozonaci si alte pomeni cu care eu nu sint de acord. Cred ca in acest fel se coboara politica sub un anumit nivel. In principiu trebuie sa dai satisfactie electoratului tau ca existi. Afisajul, chiar daca nu conteaza in intentia de vot foarte mult, el inspira incredere, dar retelele electorale sint de baza. Conteaza si banii, dar depinde cum iti motivezi echipa, cum o arunci la treaba», este de parere deputatul Nini Sapunaru, seful liberalilor.

PD-L-istii sustin ca se ghideaza dupa lege

Candidatii PD-L sustin ca au un buget conform legislatiei. "Cheltuielile se realizeaza pe categorii si cu respectarea limitelor impuse de lege. Nu pot preciza un buget, pentru ca evenimentele se succed foarte repede si apar cheltuieli noi fata de alegerile locale. Exista si materiale pe care le primim de la Bucuresti. Nu va pot oferi detalii despre bugetele candidatilor nostri, pentru ca, sincer, aceste informatii se gasesc numai la mandatarul nostru financiar. In mod cert, nici un candidat PD-L nu va depasi limitele legale la cheltuieli", sustine Alin Trasculescu, presedintele interimar al PD-L si candidat la functia de deputat in Colegiul 5. La rindul sau, Sorina Placinta, candidat in colegiul senatorial de sud, sustine ca isi suporta singura campania. "Sint in limita, dar este foarte greu sa faci o campanie electorala cu un electorat care a fost obisnuit sa primeasca alte lucruri decit informatii, binete si proiecte de viitor. Dupa 19 ani de promisiuni, in care ei nu au beneficiat de nimic concret, se astepata sa le dai ceva acum. Dar forta politica va trebui sa demonteze mitul acestei istorii, in care «dau bani acum si nu ma mai intereseaza mai tirziu». Parculetul pe care l-am facut in Focsani s-ar fi putut considera tot mita electorala dar atunci cind faci ceva din banul tau e mita electorala, dar cind faci o sosea din banul public si ti-o asumi pe partid nu se mai considera mita electorala! Daca banii sint munciti de tine, campania ar fi curata si mai transpartenta», crede Sorina Placinta.

Aici este mult mai ieftin

Cei de la PSD spun ca nu au suficienti bani pentru a depasi plafoanele impuse de lege. Candidatii PSD sustin ca suporta singuri cheltuielile, in masura posibilitatilor, in conditiile in care promovarea in presa de partid este gratuita. "Eu nu am atitia bani ca sa ma ridic la nivelul maxim. Nu am fonduri macar la jumatate. Dupa cum ati vazut eu n-am avut bani sa-mi cumpar nici mesh-uri! Am facut citeva carti postale, am foarte multi prieteni care mi-au pus spatii de campanie la dispozitie si le-am folosit si pe cele de la partid. Toate cheltuielile sint pe cont propriu si nu depasesc nicicum plafonul legal. Eu imi fac o campanie curata, cu familia si prietenii mei", ne-a declarat deputatul George Baesu candidatul PSD in Colegiu 1. In aceasta campanie, singurul post de televiziune care si-a facut cunoscute sumele incasate asa cum prevede legea electorala a fost Atlas TV. Conducerea postului a precizat ca de la fiecare candidat, care apare pe "sticla" s-a incasat cite 10.000 de lei. Cu toate acestea niciunul dintre principalele partide nu a spus si cit au costat transmisiunile de lansare candidatilor ori emisiunile in care apar seara de seara pe la alte televiziuni. (Doina GANEA, Silvia VRINCEANU)

Cit costa "efectele" electorale pe care le "primiti" de la candidati:

Print-uri:

"" 7,5 euro mp bannerele cu o singura fata, fara cadru metalic;

"" 12,5 "" 16 euro mp bannerele cu dubla fata, dar pot interveni si alte costuri;

"" mash-uri afisate pe fatadele blocurilor - intre 2.000 si 5.000 de lei (cost productie, manopera, chirie);

Spectacol "" 1000 - 8.000 euro de spectacol (1.000 de euro un cap de afis);

Pliante, afise, calendare "" 1- 10 lei buc

Jacheta de campanie incriptionata 10-70 de lei buc

Fes + fular "" 7 lei

Esarfa 1 leu buc

Cutie chibrituri - 1 leu buc

Brichete personalizate"" 1 leu buc

Pix - 0,7 lei buc

Sacosa din plastic "" 1,2 lei buc

Caldare "" 4- 6 lei buc

Sapca - 4 "" 5 lei buc

Inchirierea unui stilp electric 50 lei (un banner 400 de lei + 100 manopera)

Sumele sint orientative, potrivit ofertelor de pe piata, si pot fi inmultite cu numarul de voturi la care aspira candidatii din colegii.

---