Descentralizarea baronilor, declarata neconstitutionala
In vara acestui an, membrii Uniunii Nationale a Consiliilor Judetene din Romania au propus la Braila ca puterea sa ajunga pe mina baronilor locali, printr-o cerere de descentralizare pe care au promovat-o zgomotos. Solicitarea presedintelui CJ Vrancea, Marian Oprisan, initiatorul acestui proiect, sustine despre comunitatile locale ca se pot guverna mai bine din teritoriu, de unele singure, fara interventiile centrale. Aceasta pentru ca problemele se identifica si s-ar rezolva mai repede din judete sau regiuni decit de la centru, de la Bucuresti. Oprisan isi sustine teoria prin faptul ca Europa Vestica a cunoscut descentralizarea inca din urma cu 200 de ani, in timp ce Romania are o administratie de tip "struto-camila", dupa cum o clasifica baronul. Ulterior propunerii UNCJR, Institutul de Politici Publice a realizat un studiu care releva faptul ca foarte multe dintre propunerile presedintilor de consilii judetene vizind legislatia care reglementeaza functionarea administratiei publice locale din Romania aduc grave atingeri principiilor democratice. IPP afirma ca, printr-un astfel de proiect, puterea suprema ar ajunge pe mina asa numitilor "baroni" locali, presedintii de Consilii Judetene, alesi acum prin vot uninominal. "Modificarile propuse de UNCJR la principalele acte normative ce reglementeaza functionarea administratiei publice locale din Romania (Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale, Legea-cadru a descentralizarii, Legea prefectului si Legea privind finantele publice locale) sint de natura sa provoace ingrijorarea oricarui cetatean cu minime pretentii democratice. IPP constata cu stupoare ca - in ciuda faptului ca aceste modificari aduc grave atingeri principiilor democratice de organizare si functionare a administratiei - nu au existat in plan public voci care sa atentioneze pina acum asupra acestor derapaje", arata specialistii IPP. Institutul aduce si citeva exemple care contravin principiilor democratice. Astfel, transformarea functiei de presedinte de CJ in autoritate publica este in contradictie cu textul constitutional care nu recunoaste o asemenea noua autoritate. Impotriva constitutiei ar fi si prevederea potrivit careia "orice proiect de act normativ ce priveste in mod direct administratia publica locala se va elabora, sub sanctiunea nulitatii, numai impreuna cu structurile asociative ale administratiei publice locale". Daca ar fi aplicata, prevederea ar insemna ca actualei puteri legislative sa i se alature primarii si presedintii de consilii judetene, situatie aberanta in opinia IPP. "Puterea legislativa, cel putin in ce priveste legislatia cu incidenta in domeniul administratiei, va fi alcatuita din parlamentari, primari si presedinti de consilii judetene", se arata in raportul IPP. Institutul mai da un exemplu de incalcare a principiului separatiei puterilor in stat, de delimitare in plan local a puterii legislative de cea executiva. "Sedintele de consiliu local sint conduse de primar" si nu cum se intimpla acum, de un presedinte ales din rindul consilierilor locali. La intilnirea din vara, Oprisan si colegii sai din UNCJR au anuntat in propunerea lor de descentralizare ca numarul de consilieri locali si judeteni sa scada, pe principiul ca oricum atributiile vor fi preluate in mare parte de primari si presedinti. In acest context, notiunea de reprezentare devine relativa.
"Conceptul de descentralizare inseamna dezvoltare"
Obiectiile IPP impotriva propunerii de putere regionala a lui Marian Oprisan nu se opresc aici, in raport facindu-se referire si la transferul abuziv si discretionar de competente decizionale dinspre institutii publice centrale sau locale catre presedintii de CJ. Exemplu este "arogarea calitatii de presedinte al comitetului judetean pentru situatii de urgenta", functie pe care o au prefectii. Un alt exemplu este propunerea UNCJR privind arogarea catre presedintii de CJ de competente exclusive privind cultura, sanatatea publica, protectia consumatorului, pensii, Registrul Comertului, agricultura, protectia mediului, ceea ce practic ar insemna desfiintarea majoritatii portofoliilor ministeriale existente in prezent. IPP afirma ca cererea lui Oprisan ar reprezenta o "moneda de schimb si un instrument de presiune in negocierile politice care au loc in aceasta perioada la toate nivelurile". Ingrijorarea Institutului este cu atit mai mare cu cit "artizanii acestor propuneri se erijeaza deja public in postura de candidati la fotoliul de ministru al administratiei", aluzie la initiatorii si sustinatorii propunerii de descentralizare care se viseaza sefi peste popor.
"IPP deserveste dreptei politice"
Oprisan isi apara propunerea declarind ca nu este creionata decit pe modelul Europei de Vest, acolo unde Franta si Germania au cunoscut demult descentralizarea, iar acest aspect administrativ nu a adus decit dezvoltare. Baronul spune ca reprezentantii judetului, in speta presedintii de CJ, cunosc mai bine decit Guvernul realitatile din teritoriu. Acest aspect ar legitima, in opinia sefului CJ Vrancea, cererea sa si a colegilor din UNCJR de trimitere a puterii in teritoriu. In cazul in care s-ar produce acest lucru, puterea ar deveni suprema in miinile baronilor locali care ar avea putere mai mare de decizie si implicare. In timp ce Liviu Dragnea, presedintele UNCJR si seful CJ Teleorman, a spus despre IPP ca reprezinta «un ONG comunist, cu vederi invechite» si ca acest raport ar putea fi vocea altcuiva, seful CJ Vrancea mentine acelasi ton critic si aluziv la adresa Institutului. "IPP este o organizatie non-guvernamentala, de fapt a dreptei politice romanesti, si care serveste interesului regimului. Ce sa critice IPP? Cum sa critice cind in Uniunea Europeana descentralizarea este de atit timp realizata?! Ceea ce propunem noi s-a realizat in Europa de acum 200 de ani. In Romania avea o spoiala de democratie si administratia este o struto-camila. Conceptul de descentralizare inseamna dezvoltare, viitorul european al Romaniei nu este al Guvernului, ci al comunitatilor locale", ne-a declarat si Marian Oprisan. Acesta, accentueaza ideea ca nu s-ar supara daca ar deveni cel mai puternic om in judet, care sa dispuna de toate "pirghiile" si sustine ca prin pasul descentralizarii Romania s-ar alinia democratiilor consolidate. "Ma voi bate institutional pentru ca CJ sa aiba pirghiile pentru a ne asuma responsabilitatea", a completat seful CJ ambitia sa de a avea un control absolut asupra judetului. (Iulia CRETU)