CJ Vrancea, pe lista neagra a lipsei de onestitate
Consiliul Judetean Vrancea se afla pe o lista a rusinii data publicitatii ieri de Centrul de Resurse Juridice, care se refera la institutiile publice care sufera de lipsa de transparenta, fapt care genereaza si coruptie. Astfel, indicele de perceptie a coruptiei in 2007, calculat de organizatia neguvernamentala Transparency International, are valoarea de 3,7 pentru Romania, adica nivelul de coruptie este unul foarte ridicat. Conform unui studiu prezentat de Centrul de Resurse Juridice (CRJ), sase institutii publice din Romania dau dovada de lipsa de onestitate. Consiliul Judetean Vrancea, Prefecturile Dimbovita si Cluj, dar si primariile oraselor Bacau, Tirgu-Mures si Sighisoara sint autoritatile publice cel mai putin preocupate de transparenta si onestitate. Pe de alta parte, Prefectura Vrancea si Primaria Focsani au primit o bila alba la acest capitol, aflindu-se pe "lista alba" a institutiilor publice care vor sa scada coruptia printre angajatii lor si sa creasca transparenta in luarea decizilor administrative. Alaturi de Vrancea, pe lista aceasta sint enumerate si consiliile judetene Bacau, Mures, Timis, Gorj, Cluj, Dimbovita, prefecturile din judetele Mures, Bacau si Gorj si primariile oraselor Timisoara si Cluj-Napoca. Pentru acest studiu au fost monitorizate 200 de autoritati publice, carora li s-au cerut diverse informatii pe care, prin lege, sint obligate sa le ofere. "Majoritatea raspunsurilor au fost incomplete, reflectind in anumite cazuri lipsa de interes a administratiei publice fata de nevoia de informare a cetatenilor, precum si necunoasterea legislatiei si a obligatiilor pe care le are fiecare institutie. Pe linga faptul ca cele sapte institutii trecute pe "lista neagra a transparentei" nu au dat nici un raspuns celor de la CRJ, realizatorii celor doua proiecte au mai observat ca, pe durata campaniei electorale si a vacantei de vara, respectiv de la jumatatea lunii mai pina la jumatatea lunii septembrie, activitatea consiliilor locale si judetene a fost redusa pina la limita minima", dupa cum arata CRJ. Studiul face parte din doua proiecte ale CRJ, "Dezvoltarea capacitatii de advocacy a organizatiilor neguvernamentale locale", implementat in parteneriat cu Asociatia Pro Democratia, si "Nivelul accesului la informatii si transparenta decizionala in administratia publica locala in preajma aderarii Romaniei la UE", realizat in parteneriat cu Fundatia Soros si finantate prin programul Phare 2005. Consiliul Judetean a refuzat sa coopereze aproape de fiecare data in proiectele derulate de CRJ in Vrancea, punind piedici in accesul la informatiile institutiei, cit si posibilitatea de a discuta cu angajatiei cu privire la diverse teme, cum ar fi legislatia anticoruptie. (Nicoleta CRISTEA)