Politică

Uninominalul la CJ bulverseaza clasa politica

Mihai Boicu
6 mar 2008 321 vizualizări
Sefia Consiliului Judetean ar putea fi obtinuta si cu 20% din voturile alegaturilor prin votul uninominal intr-un singur tur u alesii judeteni cred ca un presedinte de CJ ales direct are mai multa putere si responsabilitate u liberalul Eduard Lambrino si democrat - liberalul Sorin Robu spun ca votul direct schimba raporturile dintre seful CJ si restul consilierilor

Alegerea prin vot direct a presedintelui Consiliului Judetean, intr-un singur tur, ridica problema relatiilor pe care acesta le va avea cu consilierii alesi pe liste. Atit consilierii PSD, cit si cei de la PNL si PD cred ca un presedinte ales prin vot direct are alta autoritate, dar si mai multa responsablitate, decit unul numit de catre consilieri. Consilierul judetean PSD Vasile Carnariu este de parere ca votul uninominal intr-un singur tur este cel mai bun pentru alegerea presedintelui CJ decit unul in doua tururi. "PSD a sustinut in felul acesta ca presedintele CJ va avea o responsabilitate mai mare in fata cetatenilor, pentru ca este votat in mod direct si nu de consilierii judeteni. Varianta cu un singur tur este mai buna, sustinem noi, pentru ca se vede din primul tur cine e mai bun. Dupa aceea se incepe cu totul felul de aliante politice si nu se mai vede care este votul cetateanului. Va continua procesul de descentralizare, vor veni fonduri la nivel local mai multe si de aceea miza pentru aceasta functie (presedinte de CJ- n.r.) este mult mai mare", ne-a declarat Carnariu. Consilierul judetean crede ca, in general, toti candidatii la sefia CJ pleaca cu acelasi sanse. Liberalul Eduard Lambrino spune ca vor trebui facute schimbari in raporturile pe care presedintele CJ le are cu consilierii, dar si cu alte institutii ale statului. "Eu nu sint un fan al acestei optiuni, pentru ca CJ este o institutie deliberativa, colegiala. Or, alegea directa a presedintului ar crea o serie de alte puteri. In fapt, avem de-a face, pe linga institutia Consiliului Judetean, cu institutia presedintelui Consiliului Judetean. Aceste reglementari ar trebuie sa apara intr-un timp foarte scurt, daca se pastreaza data alegerilor locale", a spus consilierul PNL. La rindul sau, democrat "" liberalul Sorin Robu crede ca varianta in doua tururi era mai buna. "Pentru inceput, mi se pare buna si asta. Mi se pare complicat acum, i se schimba complet statutul presedintelui CJ. Consider ca nu mai face parte din partea asta legislativa, face parte din structura executiva. Relatia dintre presedintele CJ si consilieri este cu totul alta. Prin alegerea lui in vot direct automat i se mareste puterea si se pot intelege multe lucruri. Eu consider ca acesta un inceput, nimeni nu poate prevedea ce efecte va avea, abia dupa o legislatura se va vedea, acum toata lumea face presupuneri", ne-a spus Sorin Robu.


Presedinte cu 20%


Votul uninominal intr-un singur tur inseamna ca este desemnat cistigator candidatul care obtine majoritatea simpla, adica cele mai multe voturi. Astfel, presedinte de CJ poate iesi, teoretic, si un candidat care obtine doar 20% din voturile celor care s-au prezentat la urne, daca restul celor care candideaza au rezultate mai slabe. Acest tip de vot il avantajeaza pe cel care are mai multa influenta in teritoriu, in special prin numarul de primari, este mai cunoscut si are un electorat fidel, chiar daca nu numeros. Or, dupa cum se stie, Marian Oprisan, presedintele CJ Vrancea, are in subordinea sa nu mai putin de 50 de primari si ar putea obtine cu usurinta cel mai mare scor la alegerile locale. Acest lucru l-ar scapa de jocurile politice din CJ. Cu toate ca sustinatorii alegerii directe a presedintilor CJ au spus ca vor ca acestia sa fie alesi in functii ca primarii, rezultatul negocierilor din Parlament a fost diferit. Astfel, daca un primar este ales cu cel putin 50 la suta plus unu din voturile alegatorilor, un sef de CJ trebuie doar sa fie primul, indiferent de numarul de voturi si scapa de grija confruntarii din turul doi. Votul uninominal intr-un singur tur ar putea provoca o serioasa mutatie pe scena politica in Ardeal, acolo unde maghiarii ar putea obtine presedintia consiliilor judetene in mai multe judete, intrucit voturile lor se concetreaza doar la candidatul care ii reprezinta. Totusi, exista posibilitatea ca alegerile locale sa se desfasoare ca in urma cu patru ani. Acest lucru s-ar putea intimpla daca PRM va contesta astazi Legea uninominalului la Curtea Constitutionala. Unul dintre motive este chiar votul la presedintia CJ, pe motiv ca acesta nu este prevazut in Constitutie. In aceasta situatie, daca discutiile s-ar prelungi, atunci s-ar intra in calendarul pentru alegerile locale, stabilite pentru 1 iunie, iar legea ar deveni neaplicabila. Cu exceptia PRM, celelalte partide cred ca Legea uninominalului ar trebui sa fie aplicata in ciuda criticilor care i de se aduc si ca pretul aminarii intrarii acesteia in vigoare ar fi prea mare. (Mihai BOICU)


CASETA


Cum votam la generale


Ziarul Cotidianul a prezentat in editia de ieri noi informatii potrivit carora PSD ar putea forta desfasurarea alegerilor parlamentare in acelasi timp cu cele locale. Legea votului uninominal schimba radical modul de alegere al deputatilor si senatorilor. Teritoriul national ramine impartit in 42 de circumscriptii, aferente judetelor si Bucurestiului. Fiecare circumscriptie electorala va avea un anumit numar de colegii uninominale, echivalente cu numarul de deputati sau senatori repartizate judetului respectiv. Daca se pastreaza numarul de parlamentari actual, vor fi 330 de colegii uninominale pentru Camera Deputatilor si 135 la Senat. Norma de reprezentare este de 70.000 de locuitori pentru un deputat si 160.000 pentru un senator. Astfel, Vrancea ar putea avea sase colegii pentru deputati si doua pentru senatori. Pragul electoral pentru partide este de 5%. Un partid poate intra in Parlament si daca are cistigatori in sase colegii uninominale la Camera Deputatilor si in trei la Senat. Candidatii care obtin intr-un colegiu uninominal 50% plus 1 devin automat parlamentari. Acestia nu intra insa in Parlament daca partidul din care fac parte nu a trecut pragul electoral. Pentru atribuirea mandatelor se calculeaza, intr-o prima etapa, cite mandate revin fiecarui partid intr-o circumscriptie electorala si se scad, daca exista, mandatele obtinute direct de partide in respectivul judet prin cistigarea cu majoritate calificata a unui colegiu. Dupa aceea, la nivelul fiecarei circumscriptii, se constituie o lista pentru fiecare partid, in care vor fi trecuti candidatii, in ordine descrescatoare a voturilor. Mandatele se atribuie celor mai bine plasati candidati din partidele care au dreptul la mandate, dar numai in functie de coeficientul electoral obtinut. Mandatele neatribuite se redistribuie in functie de procentul obtinut la nivel de tara de catre partide, tot candidatilor cel mai bine cotati in judetele respective. In premiera, romanii cu domiciliul in strainatate isi vor alege dintre ei patru deputati si doi senatori. (M. B.)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.