Procurorii vor ca lotul Oprisan sa fie judecat
Doua zile au mai ramas pina la primul termen al recursului formulat de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie in dosarul in care, in vara lui 2006, DNA i-a trimis in judecata pe Marian Oprisan, Mircea Diaconu, Valeria Teodorescu, Ion Costeanu, Valeriu Iacob si Liviu Rusu, pentru prejudicierea bugetului Consiliului Judetean Vrancea cu aproximativ opt milioane de lei. Banii in cauza trebuiau folositi la pietruirea drumurilor comunale, insa in dosar se regasesc si acuzatii referitoare la investitiile de la Hanul dintre Vii, Vila Rucar sau cu privire la sistemul de iluminat al orasului. Desi vineri am putea asista la o aminare, asa cum se intimpla la majoritatea dosarelor aflate la primul termen, Ziarul de Vrancea va prezinta astazi si miine care sint argumentele prin care procurorii DNA incearca sa le fie admis recursul formulat. Acesta a fost semnat de Gabriela Popa, cea care vine la Focsani la fiecare termen, si contrasemnat de catre procurorul sef de serviciu al DNA, Cezarina Bamboi.
Avocatul Bratu a reusit la fond
Pe 31 octombrie 2007, inculpatul Valeriu Iacob, reprezentat de avocatul Ion Bratu, a cerut refacerea urmaririi penale pe considerentul ca aceasta a fost efectuata de un organ necompetent din punct de vedere material. In argumentarea cererii, el a invocat inexistenta unui prejudiciu material care sa depaseasca un cuantum de un milion de euro, conform probatoriului cauzei, in conditiile in care infractiunea de abuz in serviciu reglementata de art. 13 ind. 2 din Legea 78/2000 a fost introdusa prin Legea 521/2004 intrata in vigoare la data de 3 decembrie 2004. "S-au efectuat acte de urmarire penala si se invoca documente semnate de inculpat inainte sa intre in vigoare Legea 521/2004", s-a sustinut la proces. La pronuntare, instanta de fond a apreciat ca in conformitate cu art. 11 din Codul de Procedura Penala, prevederile Legii 521/2004 nu sint aplicabile activitatii infractionale desfasurata de inculpati pina la aceasta data, nefiind reglementata de legea penala. Prin urmare, a concluzionat instanta de fond, "intrucit in cauza competenta dupa materie ar fi putut fi data DNA doar de prevederile art. 13. alin1 ind. 2, din OUG 43/2002 (n. r. - existenta unui prejudiciu mai mare de un milion de euro), iar probele cauzei nu au dovedit existenta acestui cuantum, urmarirea penala a fost efectuata de un organ necompetent". Aceasta a fost o parte din motivarea Judecatoriei Focsani. Defalcat pe perioade insa, dupa data de 3 decembrie 2004, in dosar este vorba de un prejudiciu de 6,4 miliarde lei vechi, asadar mai mare de 200.000 de euro, valoare minima despre care vom face referire in rindurile urmatoare.
Contraargumentele procurorilor DNA
In dosarul ajuns acum pe rolul Tribunalului Vrancea, procurorii DNA apreciaza solutia pronuntata de catre instanta de fond ca nelegala si netemeinica, pentru mai multe motive de recurs. In esenta, DNA sustine ca s-a restituit in mod gresit cauza in vederea refacerii urmaririi penale, conform cu prevederile art. 332 Cod Procedura Penala, deoarece la fond intemeierea deciziei s-a dat pe o interpretare eronata a prevederilor art. 13 din OUG 43/2002, ce reglementeaza competenta Directiei Nationale Anticoruptie. "Solutia instantei de fond este nelegala deoarece se bazeaza pe o interpretare eronata a situatiei de fapt si a actului normativ ce reglementeaza competenta DNA. In mod eronat, instanta de fond s-a raportat la prevederile art. 13, alin 1.2, din OUG 43/2002, conditionind existenta infractiunii de abuz in serviciu, retinuta in actul de sesizare, de cuantumul prejudiciului mentionat in acest text de lege, in conditiile in care acest alineat se refera la infractiunea de abuz in serviciu reglementata de Codul Penal si nu de infractiunea de abuz in serviciu prevazuta de Legea 78/2000 in art. 13 cu 2. Totul, in contextul in care pe parcursul cercetarii judecatoresti instanta de fond nu a dispus schimbarea incadrarii juridice a faptei de abuz, din infractiunea prevazuta in legea speciala (78/2000), in infractiunea prevazuta de art. 248 din Codul Penal", se sustine in motivele de recurs.
Doua conditii alternative sint in discutie
Asadar, infractiunea de abuz in serviciu retinuta in actul de sesizare, ca incadrare juridica, este reglementata de legea speciala, nu de cea generala, prin urmare verificarea competentei prin prisma acestei fapte trebuia realizata doar raportat la prevederile art. 13 alin. 1, lit. a) si b) din OUG 43/2002. Acest alineat impune existenta alternativa a doua conditii pentru a fi atrasa competenta DNA, respectiv in speta existenta unui cuantum al prejudiciului mai mare decit echivalentul in lei a 200.000 de euro (n. r. - defalcat, dupa data de 3 decembrie 2004 s-au semnat acte care au dus la un prejudiciu mai mare de 200.000 de euro), ori o perturbare deosebit de grava a activitatii unei autoritati publice, indiferent de calitatea persoanei care le-a comis (competenta dupa materie) sau indiferent de valoarea pagubei materiale ori de gravitatea perturbarii aduse autoritatii publice comiterea faptelor de catre persoane cu o anumita calitate (competenta dupa calitatea persoanei). "In cauza sintem in prezenta unei competente mixte, fiind intrunite ambele conditii de mai sus", sustin procurorii DNA.
"S-ar tergiversa judecata!"
"Solutia instantei de fond nu conduce decit in mod vadit la o tergiversare nejustificata a cercetarii penale intrucit organul de urmarire penala astfel investit cu solutionarea cauzei (n. r. - Parchetul de pe linga Judecatoria Focsani) are obligatia de a-si verifica din nou competenta, iar singura solutie legala in cauza nu ar fi decit declinarea competentei in favoarea DNA, organ de urmarire competent, atit din punct de vedere material, cit si dupa calitatea persoanei. Competenta dupa calitatea persoanei este data DNA avind in vedere ca Marian Oprisan, Mircea Diaconu, Ion Costeanu si Valeria Teodorescu indeplineau functiile respective si pentru ca infractiunile deduse judecatii au fost comise in legatura cu atributiile de serviciu specifice. In conditiile existentei clare a competentei dupa calitatea persoanei, singura conditie ce ar fi trebuit sa mai fie intrunita pentru ca DNA sa poata instrumenta cauza era conturarea unei infractiuni reglementate de Legea 78/2000", au explicat procurorii DNA. Prin actul de sesizare s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatilor pentru savirsirea infractiunilor prevazute de Legea 78/2000. Infractiunile pentru care au fost trimisi in judecata sint in legatura directa cu infractiunile de coruptie, dupa cum au mai adaugat procurorii.
Inca o obiectie a DNA
Totodata, Directia Nationala Anticoruptie sustine ca instanta de fond a omis sa se pronunte cu privire la masurile asiguratorii in cauza, conform art. 332 alin. 3, Cpp. In concluzie, DNA solicita admiterea recursului, casarea hotaririi atacate, iar in rejudecare pronuntarea unei hotariri legale si temeinice, in sensul respingerii cererii de restituire a cauzei asa cum a fost formulata de inculpatul Valeriu Iacob, prin avocatul sau. Iacob, care a solicitat si obtinut retrimiterea cauzei la Parchet, nu era functionar public, insa avind in vedere ca patru inculpati din cei sase aveau aceasta calitate, competenta tine de DNA, dupa cum invoca in recurs procurorii anticoruptie. Dosarul va ajunge, asadar, pe masa unui complet specializat de recurs alcatuit din magistratii Costica Dita, Liviu Celmare si Aneta Bordea. In numarul de miine vom reveni cu detalii despre acest dosar. (Cristi IRIMIA)
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Politică
