Politică

Toma are mai multe şanse să rămană primar, decat să ajungă senator

PNL Vrancea a anunţat o ţintă puţin probabil de realizat la alegerile parlamentare: 38% u cel mai bun scor obţinut de PNL şi PDL împreună în Vrancea a fost sub 30%, la alegerile din 2004 cand cele două partide erau pe val şi îl aveau pe Traian Băsescu drept locomotivă u scorul pe care îl vrea PNL este peste rezultatul de la alegerile locale şi mult peste cota partidului din sondaje, de 25% în prezent u calculele arată că la acest rezultat, PNL se poate baza doar pe un deputat u celelalte mandate pot fi obţinute la redistribuire, iar dacă PNL nu ia peste 30.000 de voturi sunt mari şanse ca partidul să iasă şifonat din alegeri

În acest an se revine la sistemul de vot pe liste, iar Vrancea va avea de această dată cinci deputaţi şi doi senatori, potrivit Legii 208/2015, privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor. Scorul optimist avansat de PNL, de 38%, ar face ca liberalii să aibă doi deputaţi şi un senator, iar PSD cu un deputat mai mult. Un sondaj realizat de USR creditează cu PSD cu 45% intenţie de vot, urmat de PNL cu 25%, USR cu 10%, ALDE cu 7% şi UDMR cu 5%. Liberalii vor să obţină un scor mai mare cu 13% faţă de cel din sondaje, în condiţiile în care la Consiliul Judeţean au avut 35% din voturi, iar PSD 50,01%. Prezenţa la alegerile parlamentare a fost mereu mai mică în Vrancea decat la locale, unde a existat un interes mai mare pentru alegerea primarilor şi a consilierilor judeţeni. Iar votul pe listă avantajează PSD care a caştigat mai multe voturi atunci cand scrutinul a fost la nivel de judeţ, decat pe colegii. Cum cel mai bun rezultat obţinut nu a ajuns la 30%, este greu de înţeles motivele pentru care PNL şi-a stabilit o ţintă atat de ridicată. Probabil că liberalii mizează în calculele lor pe scorul de locale, dar în acest caz nu ţin cont de faptul că vorbim de scrutinuri diferite, cu un alt comportament al partidelor , dar şi, cel mai important, al electoratului. Primarii nu se mobilizează la fel de mult ca la locale, la fel alegătorii, iar ceea ce se întamplă la nivel naţional contează foarte mult. De obicei, prezenţa la vot este mult mai scăzută, iar PSD a luat, de regulă, în Vrancea scoruri care au depăşit cu mult peste media partidului în ţară.

Ce s-ar putea întampla în varianta optimistă pentru PNL

În anul 2012 au fost aproape 120.000 de voturi valabil exprimate, iar un scor de 38% pentru PNL ar însemna peste 45.000 de voturi. Practic este scorul obţinut de partid în acest an la alegerile pentru Consiliul Judeţean Vrancea în ceea ce priveşte numărul de voturi. Tot în varianta optimistă, PSD ar obţine la 50% la parlamentare în Vrancea, adică 60.000 de voturi. Potrivit Legii 208/2015, pe fiecare circumscripţie electorală se stabileşte un coeficient electoral, calculat în funcţie de numărul de voturi valabil exprimate, partidele care depăşesc pragul electoral de 5% şi numărul de deputaţi şi senatori. Cum în Vrancea vor fi cinci deputaţi, probabil coeficientul electoral la Camera Deputaţilor va fi undeva în jurul a 24.000, iar la Senat, unde vor fi doi aleşi, în jurul a 60.000. PSD ar obţine doi deputaţi şi PNL un deputat la prima împărţire şi, probabil, vor primi cate un deputat la redistribuire. La Senat, PSD obţine din prima un senator, în timp ce al doilea mandat intră la redistribuire. Redistribuirea se face de către Biroul Electoral Central şi depinde de ceea ce se întamplă la nivel naţional şi de voturile neutilizate la nivel de judeţ. La nivel naţional se calculează un coeficient electoral, iar mandatele repartizate la redistribuire depind de cate ori este cuprins acest coeficient în voturile neutilizate. Acestea sunt voturile care răman după repartizarea mandatelor. De exemplu, la 45.000 de voturi ale PNL, la Camera Deputaţilor, partidul obţine un mandat deoarece coeficientul electoral este de 24.000. Pană la 45.000 sunt 21.000 de voturi, un număr mare, la care, din experienţa altor alegeri, sunt şanse mari ca PNL să ia şi un al doilea mandat de deputat. De asemenea, în acest caz probabil că PNL ar caştiga şi un mandat de senator. Aceste calcule sunt făcute pe prezenţa la vot din anul 2012 şi, luand în calcul scăderea populaţiei de la an la an, este foarte probabil ca în acest an numărul voturilor valabil exprimate să scadă spre 110.000. Calculele răman aceleaşi, iar PNL şi-ar atinge obiectul propus, de doi deputaţi şi un senator.

Varianta realistă îl poate lăsa acasă pe Cătălin Toma

Un scor de 38% este greu de atins de PNL, în condiţiile în care la alegerile locale nu s-a reuşit acest lucru, atunci cand mobilizarea candidaţilor şi a alegătorilor este mai mare. Procentul anunţat de PNL pare nerealist, iar cel de 25%, dat de ultimele sondaje, mult mai aproape de adevăr. La un scor de 25% PNL ar obţine 30.000 de voturi în Vrancea sau pe aproape dacă numărul voturilor valabile este de 120.000 sau de 27.500 de voturi dacă numărul voturilor valabile scade la 110.000. PSD s-ar duce în acest caz undeva spre 60% din voturi, adică peste 70.000 de voturi. PNL nu este sigur decât pe un singur mandat de deputat la asemenea scor, în timp ce PSD pleacă de la trei. La un coeficient electoral de 24.000, la Camera Deputaţilor PNL scoate sigur un deputat, iar numărul mic de voturi rămase în plus, de 5000, s-ar putea să îi lase pe liberali doar cu un parlamentar. Acelaşi lucru se întămplă şi cazul unei prezenţe mai scăzute la vot, iar coficientul electoral scade la 22.500. La Senat, unde coeficientul electoral este 60.000 de voturi, la un număr de voturi valabile de 120.000, PSD ia fără probleme un mandat şi sunt şanse mult mai mari să îl ia şi pe al doilea din cauza scorului mai slab al PNL.

Liberalii trebuie să adune peste 30.000 de voturi

Toate calculele arată că rezultatele PNL depind de numărul de voturi pe care le vor obţine peste coeficientul electoral la Camera Deputaţilor, iar la Senat la cat de mult se vor apropia de acest coeficient. Cum acest coeficient se va situa, cel mai probabil undeva între 22.000 şi 24.000 la deputaţi şi între 55.000 la senatori, adică cam 20% din numărul de voturi estimat, PNL trebuie să aibă mult mai voturi pentru a spera la trei parlamentari. Liberalii trebuie să obţină peste 30.000 de voturi, pentru a se apropia de scorul obţinut de Alianţa D. A. în anul 2004, de 29,5% din voturi. Nu trebuie însă uitat că şi atunci PNL şi PDL au obţinut la limită trei mandate de parlamentari. La un scor de 25%, e foarte posibil ca preşedintele PNL Vrancea, CătălinToma, să rămană doar primar la Jariştea şi să piardă fraiele organizaţiei. Nu este exclus ca în ecuaţia împărţirii mandatelor să intre şi alte partide, dacă se vor apropia de coeficientul electoral. Atunci există posibilitatea ca mandatele să nu meargă nici la PSD, nici la PNL.
Cel mai mult seamnă cu alegerile actuale, în ceea ce priveşte competitorii, ceea ce s-a întamplat în anul 2004. Atunci PNL şi PD au mers împreună în Alianţa DA, în timp ce acum au devenit un singur partid. PSD, alături de aliaţii de la ALDE, este favoritul alegerilor, însă o mobilizare a electoratului poate răsturna calculele de acum. Alte partide cotate cu şanse să intre în Parlament sunt PMP şi USR, însă ultimul partid depinde de adunarea semnăturilor pentru a intra în cursa electorală. Pe colegii, PSD a avut probleme, iar PNLşi PDL au caştigat în colegiile în care au avut mai mulţi primari. La nivel de judeţ, însă, social democraţii au avut emoţii doar în anul 2004, în faţa Alianţei DA.

PNL şi PDL au luat mai puţin de 30% în 2004
 
La votul pe liste, cel mai bun rezultat a fost obţinut de opoziţie în anul 2004, atunci cand alegerile parlamentare şi prezidenţiale au fost organizate împreună, iar Traian Băsescu a tras Alianţa D. A. după el. PNL şi PDL au muncit din greu să scoată atunci doi deputaţi şi un senator, cu un scor de 29,4% şi cu ajutorul redistribuirii. Atunci la Camera Deputaţilor au fost 178.034 de voturi valabil exprimate, din care PSD ^ PUR au obţinut 87.343, adică 49%, în timp ce Alianţa DA a luat 52524 voturi, respectiv 29,4%. PSD ^ PUR au luat trei deputaţi, Alianţa DA doi, iar un mandat a mers la PRM, partid care a obţinut 19.287 voturi. La Senat, cele două mandate s-au împărţit între PSD ^ PUR şi Alianţa DA. De atunci, populaţia judeţului s-a împuţinat considerabil prin plecarea la muncă în străinătate a forţei de muncă, iar acest lucru s-a reflectat în prezenţa la vot. În anul 2008, au fost 142.201 voturi valabil exprimate în Vrancea. Cum votul pe colegii influenţat de culoarea politică a primarilor, cu un PDL pe val, scorul PSD a fost de doar 48,78%, respectiv 39.374 de voturi. PDL a avut 41.029 voturi, reprezentand un procent de 28,85%, iar PNL 22.532 (15,84%). Scorul a fost uşor mai mare Senat. PSD a pierdut atunci Focşaniul, unde există un electorat de dreapta mai puternic, dar şi colegiile unde PDL şi PNL au avut primari.

PDL s-a ”prăbuşit” în 2012

În 2012 s-a constatat iar o reducere a prezenţei la vot, cu doar 124.658 de alegători au votat. Numărul voturilor valabil exprimate a fost de 118.351 la Camera Deputaţilor şi 119.183 la Senat. O comparaţie cu alte alegeri nu prea poate fi făcută, deoarece PSD şi PNL au candidat împreună şi şi-au păstrat colegiile. Comparativ cu alegerile din 2008 s-a constatat o prăbuşire a PDL, care a format atunci o alianţă cu partide mai mici, Alianţa Romania Dreaptă. La Senat, partidul a luat doar 16.562 de voturi, iar la deputaţi 15.069 voturi, fiind întrecut de PP – DD. Dacă nu era votul pe colegii şi redistribuirea, PDL nu ar fi avut niciun parlamentar. Trebuie ţinut cont că rezultatul slab a fost cauzat şi de arestarea lui Alin Trăşculescu, care a lăsat partidul fără candidat în colegiul 5. La aceste alegeri, PNL nu se mai poate baza pe niciun oraş, după ce a pierdut Mărăşeştiul prin trecerea la PSD a primarului Valerică Chitic. (Mihai BOICU)

---