Politică

Baronul a fentat licitația publică - Dotarea Salvamont încredințată prin negociere

Contractul pentru dotarea Salvamont, de 1,944 milioane de lei, a fost încredințat, prin negociere competitivă fără anunț de participare. CJ a recurs la această formă de atribuire deoarece licitația a fost anulată a treia oară, pe 16 august a.c., pe motiv că ofertele depuse au fost neconforme. Conform legii nr. 98/2016, privind achizițiile publice, în asemenea cazuri este permisă negocierea contractelor. După aproape doi ani și trei proceduri anulate din diverse motive, în cadrul cărora au lungit la maximum termenele, oamenii lui Oprișan au reușit, în sfârșit, să ocolească licitațiile publice. Cu atât mai mult cu cât proiectul Salvamont trebuie să se încheie pe 1 noiembrie. Potrivit surselor noastre, firma câștigătoare este Motto SRL din Brașov, iar angajamentul va fi semnat marți.

 

La negociere au fost invitați cei doi ofertanți care s-au înscris a ultima licitație anulată,  ATV Rom Sport Extrem și Asocierea Motto SRL – Motoboom SRL cu terț susținător GD Escapade SRL. Conform legii, operatorii economici trebuie să meargă în aceiași formulă în care au participat și la licitație. De această dată, însă, ATV Rom Sport Extrem s-a înscris în asociere cu ASP Group East SRL iar Motto SRL Brașov a renunțat la asociat și terțul susținător, venind singură.

Foto:Daniela Olaru, arhitecta județului a condus  comisia de evaluare

 

Foto: Adrian Vrabie  șeful Serviciul Salvamont al CJ Vrancea a făcut parte din comisia de evaluare

Pe 25 august, la prima ședință de negociere, comisia de evaluare, condusă de Daniela Olaru, arhitecta județului, și avându-l în componență pe șeful Salvamont, Adrian Vrabie, a solicitat clarificări. Surse din CJ, care au preferat anonimatul, au relatat că, în baza răspunsurilor date, Motto SRL a fost declarată câștigătoare. Oferta brașovenilor, 1.944.000 lei plus TVA a fost mai mare decât cea a ATV Rom, de 1.940.232 lei plus TVA.  

O informație ținută sub lacăt

Deși pretinde că n-au nimic de ascuns, reprezentanții CJ țin în mare secret informațiile despre acest contract controversat. Vineri am încercat să obținem confirmarea datelor obținute pe surse, însă a fost imposibil. Cum la telefonul funcționarului ce trebuie să se ocupe de relația cu presa nu a răspuns nimeni, am contactat-o pe consiliera președintelui CJ, Mariela Niță. După ce și-a notat întrebările, ne-a asigurat că va reveni cu un punct de vedere sau ne va îndruma către cel în măsură să-l ofere. Legea 544/2001, privind accesul la informații de interes public, permite ca răspunsul să fie dat pe loc, reprezentanților mass-media, când informațiile sunt solicitate verbal (art.8, (5)).

Așa cum a promis, consiliera a revenit dar în loc de lămuriri ne-a îndemnat să facem o solicitare scrisă și să așteptăm în 30 de zile. Dat fiind că nici Oprișan n-a răspuns la telefon, am luat legătura cu Ionel Celmare, vicepreședintele care-i ține locul baronului și care ne-a transmis că este în concediu și nu ne poate ajuta.

Privații sunt mai vorbăreți

Dacă pe moșia baronului a fost decretată silenzio stampa, reprezentanții firmelor implicate au fost mai vorbăreți. Andreea Has, managerul general al ATV Sport Extrem a declarat că a participat negocierea din 25 august, că a răspuns la clarificările ce i-au fost cerute după care i s-a comunicat doar că firma a fost descalificată: „Nu ni s-a comunicat nimic despre continuarea procedurii fără noi sau despre desemnarea câștigătorului“. Cristian Pucheanu din cadrul Motto SRL, a confirmat că a câștigat licitația fără a da alte amănunte.

Trei licitații eșuate și nici o schimbare.

Interesant este cum s-a ajuns în situația ca un contract evaluat la 2 milioane de lei să fie atribuit prin negociere directă. Licitația pentru dotarea Salvamont s-a ținut prima oară pe 4 aprilie 2015 și a fost reluată de încă două ori, pe 12 august 2015 și pe 20 ianuarie 2016. De tot atâtea ori a și fost anulată.

În asemenea situații, când trebuie cumpărată o gamă variată de bunuri, specialiștii recomandă împărțirea achiziției pe loturi distincte. Așa sunt evitate blocajele și se obțin prețuri mai bune deoarece firmele depun oferte doar pentru produsele cu care sunt competitive.

Cu toate acestea, reprezentanții CJ au refuzat să aducă schimbări în caietul de sarcini, insistând ca să fie selectată o singură firmă sau asociere care să furnizeze toate bunurile, de la îmbrăcăminte, schiuri, piolete, corturi, până la computere, software, sisteme de orientare GPS, snowmobile etc. Perseverența lor a dat roade căci după aproape doi ani și trei proceduri anulate, în cadrul cărora au lungit la maximum termenele, au reușit să scape de licitația publică.

Eșec pus pe seama grijii față de funcționar

Justificarea CJ pentru refuzul de a recurge la împărțirea pe loturi, a fost volumul de muncă la care trebuiau supuși funcționarii: „În cazul în care optează pentru atribuirea de loturi a contractelor de achiziţie publică autoritățile contractante trebuie să ia în calcul un volum de muncă mult mai mare pentru angajaţii care întocmesc documentaţiile de atribuire (criteriile de calificare se stabilesc prin raportarea la valoarea fiecărui lot în parte, la intocmirea fișelor de date se completează pe lângă câmpurile obişnuite si o serie de anexe etc.) ceea ce conduce în mod inevitabil la prelungirea termenelor de iniţiere a procedurilor și de evaluare a ofertelor“.

La serviciul de achiziții al CJ lucrează 12 funcționari care, dacă ar fi fost mobilizați, ar fi putut realiza o asemenea sarcină într-un timp scurt. Or, dacă ar fi să luăm în serios motivația, ar însemna să credem că Oprișan a preferat să piardă 1,9 milioane de lei fonduri europene în loc să-și motiveze subalternii să lucreze câteva ore în plus.

Câteva speculații pe final

În urma negocierii, s-ar părea că valoarea contractului a fost stabilită la o sumă foarte apropiată de cea estimată, de 1.944.903 lei. Acest lucru n-ar fi fost posibil în cazul unei licitații publice, împărțită pe loturi, când participanții dau prețuri chiar și cu 50% mai mici decât cele din caietele de sarcini.

Cititorul trebuie să mai aibă în vedere și că felul în care sunt cheltuiți banii europeni este mult mai atent controlat, pentru a împiedica posibilele fraude, ceea ce nu se întâmplă în cazul alocărilor bugetare.

Or, dacă punem informațiile cap la cap primul gând care ne vine este că în spatele acestei afaceri se ascund interese nelegitime. Pe de altă parte nu putem exclude nici incompetența crasă a celor care au manageriat acest proiect european și l-au dus la eșec.

Ambele variante ar explica lipsa de transparență a oamenilor Marian Oprișan și refuzul lor de a lăsa să transpire orice informație pe tema Salvamont.(Ionel Sclavone)

 

 

 

---