DNA: Şeful de la CAS lua mită de acum un an de la şeful unui spital
Liberalul Mihail Copaci, fostul şef Casei de Asigurări de Sănătate Vrancea, lua mită, după cum au indicat procurorii anticorupţie care i-au propus arestarea, încă din luna martie 2015. “În sarcina inculpatului .... s-a reţinut săvârşirea infracţiunii de luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 Cp rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că în perioada martie 2015-27.02.2016, .... în calitate de preşedinte al ....., a solicitat şi primit de la ....., în tranşe periodice, suma totală de .... de euro şi ... de lei, pentru ca, în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu de preşedinte al ...., să asigure bugetarea corespunzătoare a spitalului”, se arată în motivarea Tribunalului Bucureşti, care a dispus arestarea. Din informaţii aproapiate anchetei, cel care l-ar fi denunţat pe Mihail Copaci ar fi Florin Pădurariu, managerul Spitalului municipal Adjud. Acesta nu a putut fi contactat nici pe telefonul mobil şi nici la birou pentru a-şi expune un punct de vedere. Se pare însă că şi Florin Pădurariu are probleme de natură penală după ce, în urma unui control al Curţii de Conturi, modul în care s-au cheltuit sume importante a fost sesizat ca fiind neconform, iar documentul a ajuns în “curtea” procurorilor. Strâns cu uşa, acesta s-ar fi plâns că banii ar fi intrat în buzunarele familiei Copaci.
Rămâne în arest
Cei doi apărători aleşi ai lui Mihail Copaci, care a fost reţinut pentru 24 de ore sâmbătă, la ora 21., au încercat să convingă instanţa că lăsarea în libertate a preşedintelui (la acel moment) al CAS Vrancea, nu ar constitui niciun fel de pericol. Ulterior, Copaci a demisionat de la CAS Vrancea printr-un fax trimis de familie. Instanţa a reţinut însă atât pericolul social, raportat la persoana inculpatului cât şi la modul de comitere a faptei. Instanţa a apreciat însă că, atât raportat la cererea procurorilor, la jurisprudenţa europeană şi la cea naţională, se impune arestarea preventivă a lui Mihail Copaci. Soluţia de duminică a fost confirmată şi de Curtea de Apel Bucureşti, în cursul zilei de azi. Citiţi mai jos, extras din motivarea deciziei prin care Mihail Copaci a fost arestat duminică.
“JUDECÂTORUL DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI
Deliberând asupra cauzei penale de faţă, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată următoarele:
Prin propunerea formulată în dosarul nr. ..., înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 28.02.2016, sub nr. ...., Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, a solicitat să se dispună arestarea preventivă a inculpatului .... pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 28.02.2016 până la data de 28.03.2016, inclusiv.
În sarcina inculpatului .... s-a reţinut săvârşirea infracţiunii de luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 Cp rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că în perioada martie 2015-27.02.2016, .... în calitate de preşedinte al ....., a solicitat şi primit de la ....., în tranşe periodice, suma totală de .... de euro şi ... de lei, pentru ca, în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu de preşedinte al ...., să asigure bugetarea corespunzătoare a spitalului.
În susţinerea propunerii, s-au expus următoarele:
Prin ordonanţa din data de 27.02.2016 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpatul....pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 Cp rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
Prin ordonanţa nr. .... din data de 27.02.2016 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie s-a dispus reţinerea suspectului ....pe o perioadă de 24 de ore, începând de la data de 27.02.2016, ora 21.00 până în data de 28.02.2016, ora 21.00.
Inculpatului ....i-au fost adusă la cunoştinţă fapta pentru care este suspect, încadrarea juridică a acesteia, motivele reţinerii, punerea în mişcare a acţiunii penale, drepturile şi obligaţiile procesuale, fiind asistat de apărător ales.
Analizând actele si lucrările dosarului, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată:
Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, tribunalul constată îndeplinite cerinţele pentru a se putea dispune faţă de inculpat măsura arestării preventive, motivată şi de posibilitatea dată organului de urmărire penală de a strânge dovezile necesare pentru aflarea adevărului.
Concret, în cauză sunt îndeplinite condiţiile art. 202 alin.1 C.p.p., respectiv există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit faptele de care este acuzat (.......).
În conformitate atât cu legea internă, cât şi cu jurisprudenţa CEDO, termenul „rezonabil” determină ca presupunerea să fie în limite normale, obişnuite, care nu au nimic ieşit din comun, eliminându-se astfel exagerările.
Datele existente în cauză, constituind rezultatele cercetărilor efectuate, prelucrate de judecător, l-au condus pe acesta la concluzia că se poate admite în mod prealabil, drept posibil şi real, că inculpatul a săvârşit faptele reţinute în sarcina sa, acesta dând declaraţii în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi.
În concluzie, în ceea ce priveşte probele şi indiciile temeinice necesare a fi existente pentru dispunerea unei măsuri preventive, în speţă cea a arestării preventive a inculpatului, judecătorul constată că se desprind din actele dosarului date şi informaţii care conving un observator obiectiv şi imparţial că este posibil ca acesta să fi săvârşit faptele de care este acuzat.
De asemenea, tribunalul constată îndeplinite în cauză şi cerinţele cumulative ale art. 223 alin. 2 C.p.p. şi anume pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 5 ani închisoare şi privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
În ceea ce priveşte intensitatea pericolului pentru ordinea publică pentru ca măsura preventivă solicitată să poată fi dispusă, judecătorul nu poate reţine susţinerea apărării conform căreia existenţa pericolului pentru ordinea publică poate fi reţinută doar dacă există probe că, odată pus în libertate, inculpatul ar săvârşi de îndată alte fapte prevăzute de legea penală care ar putea inspira un acut sentiment de nesiguranţă în rândul opiniei publice. Faţă de formularea actuală a art. 223 alin. 2 C.p.p., judecătorul nu poate considera că aceasta a fost intenţia legiuitorului. Pericolul pentru ordinea publică reprezintă temerea că, odată pus în libertate, inculpatul ar comite fapte penale ori ar declanşa puternice reacţii în rândul opiniei publice, determinate de fapta pentru care este cercetat.
În realitate, ea semnifică o stare de nelinişte, un sentiment de insecuritate în rândul societăţii civile, generată de rezonanţa socială negativă a faptului că inculpatul asupra căruia planează acuzaţia comiterii unei infracţiuni grave de corupţie, cu efecte dăunătoare pentru relaţiile sociale, este cercetat în stare de libertate.
Această stare de pericol se apreciază de instanţă pe baza evaluării gravităţii faptelor, a modului şi circumstanţelor de comitere a acestora, a anturajului şi mediului din care inculpatul provine şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia.
Împrejurările săvârşirii faptelor, atingerea adusă şi cea care poate fi adusă în continuare relaţiilor sociale ocrotite de lege prin incriminarea ca infracţiune a luării de mită, necesitatea prevenirii riscului ca inculpatul să se sustragă cercetării penale – îngreunând astfel desfăşurarea procesului penal sau să influenţeze martorii din cauză, sunt tot atâtea criterii de apreciere în concret a gradului de pericol social pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului.
Atitudinea procesuală a inculpatului în raport cu gravitatea faptelor nu poate fi suficientă pentru a se justifica lăsarea acestuia în libertate sau luarea altei măsuri preventive mai uşoare.
Cum pericolul pentru ordinea publică reprezintă o apreciere asupra comportamentului viitor al inculpatului şi faţă de toate cele sus expuse, pronosticul judecătorului este că starea de libertate este o stare de pericol pentru ordinea publică.
Constatând că măsura arestării preventive a inculpatului ....este proporţională cu gravitatea acuzaţiilor aduse acestuia şi totodată este necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea ei – respectiv înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică – judecătorul va admite propunerea parchetului şi va dispune arestarea preventivă a inculpatului pe o durată de câte 30 zile, de la 28.02.2016 la 28.03.2016.
În baza art. 275 alin. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Admite propunerea formulata de Parchetul de pe lângă ÎCCJ – DNA - Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie.
În baza art. 225 C.p.p. - art. 226 C.p.p., în referire la art. 223 alin. 1, prima teza si alin. 2 C.p.p., având în vedere scopurile măsurilor preventive – art. 202 C.p.p., dispune arestarea preventiva a inculpatului ....- fiul lui ...... (...) pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 28.02.2016 si pana la data de 28.03.2016 inclusiv.
Cheltuielile judiciare raman in sarcina statului.
Cu drept la contestaţie in termen de 48 ore de la pronunţare.
Pronunţată in Camera de Consiliu, azi 28 februarie 2016, ora 14.00.”
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Politică
