Klaus Iohannis, mai de încredere decât Marian Oprişan - o spun chiar pesediştii
Preşedinţii de Consilii Judeţene din ţară l-au reales, ieri, la Bucureşti, pe Marian Oprişan în fruntea Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România (UNCJR). Pe lângă desemnarea conducerii baronilor, pe ordinea de zi a întrunirii şefilor de CJ a fost şi prezentarea studiului sociologic cantitativ reprezentativ la nivelul României, referitor la administraţia locală, realizat de Grupul de Studii Socio-Comportamentale “Avangarde” deţinut de Marius Pieleanu, un apropiat al social democraţilor. Sondajul comandat de UNCJR s-a derulat în perioada 14 -26 aprilie, prin telefon, şi a avut menirea de a le zgândări între coarne ultimii baroni de CJ-uri, cei care n-au fost încă săltaţi de justiţie, şi care au primit o lovitură în moalele capetelor chiar de la premierul Victor Ponta care, în legea alegerilor, a propus ca preşedintele de CJ să fie desemnat de consilierii judeţeni şi să nu mai fie ales direct de populaţie. Unul dintre cei care au contestat întoarcerea cu spatele la popor a fost chiar Oprişan, care însă nu a avut câştig în faţa şefului său de partid.
Marius Pieleanu i-a dat lui Oprişan ce a vrut să audă.
Marian Oprişan a vrut să ştie de la români cum preferă să fie desemnat baronul
La întrebarea în ce mod ar trebui desemnat preşedintele de CJ, 69% dintre respondenţi au spus că prin vot direct, 11% de către CJ şi 7% de către Guvern. Tot referitor la alegerile locale, 53% dintre cei chestionaţi au fost de părere că primarul ar trebui ales dintr-un singur tur de scrutin. Totuşi, răspunsurile la următoarele întrebări se cam bat cap în cap cu declarata largă susţinere pentru vot direct pentru baroni. Pieleanu i-a mai întrebat pe participanţii la sondaj dacă au habar de atribuţiile Consiliului Judeţean, iar 72% au spus că nu le cunosc şi doar 25% le-ar şti. Totuşi, 89% din respondenţii la studiul Avangarde au spus că nu s-au adresat niciodată Consiliului Judeţean de care aparţin. De asemenea, majoritatea românilor habar nu au cum îI cheamă pe preşedintele de CJ din judeţ ori pe prefect, cel mai popular fiind primarul localităţii. Astfel, 60% dintre respondenţi nu ştiu cum îl cheamă pe şeful CJ, arătând un dezinteres în acest sens. Una caldă urmată de alta rece pentru baroni.
Iohannis şi primarul- cei mai de încredere, baronul- prea puţin de încredere
Şi mai urmează încă una rece pentru şefii de judeţe din România în ceea ce priveşte încrederea populaţiei. 43% dintre participanţi au declarat că au multă încredere în primăria din localitatea de domiciliu, în timp ce 36% au spus că au puţină încredere. 28% au spus că au multă încredere în Consiliul Judeţean şi 34% au răspuns că au puţină încredere în această instituţie. Cea mai mare încredere o au românii în preşedintele Klaus Iohannis, 44%, după cum se arată în sondajul Avangarde prezentat de Oprişan, în timp ce numai 28% au spus că au o încredere scăzută. Aşa se face că românii privesc cu mare încredere spre Klaus Iohannis, apoi spre primarul lor şi mai puţin spre preşedintele Consiliului Judeţean, pe care în mare parte, nici nu ştiu cum îl cheamă.
Marile nemulţumiri: slujbele, drumurile şi sistemul sanitar
Sondajul a mai făcut referire şi la percepţia românilor asupra modului în care funcţionează comunitatea lor. Jumătate dintre cei chestionaţi au fost de părere că, de la alegerile locale din 2012 nimic nu s-a schimbat în localitatea lor, în timp ce 33% au spus că s-a schimbat în bine, iar 14% în rău. Românii sunt cel mai nemulţumiţi de starea drumurilor şi de lipsa locurilor de parcare. 32% dintre respondenţi le transmit baronilor că sunt nemulţumiţi de infrastructura rutieră, în timp ce 31% sunt foarte nemulţumiţi, la egalitate cu cei mulţumiţi, urmaţi de numai 4% care spun că sunt foarte mulţumiţi de calitatea asfaltului. 25% dintre cei care au răspuns la acest sondaj s-au declarat nemulţumiţi de locurile de parcare. Oamenii îi cer lui Victor Ponta şi Guvernului PSD care conduce România să le creeze locuri de muncă, să le asigure un sistem sanitar performant, drumuri asfaltate şi să le mărească pensile. Greu de realizat dacă nu imposibil.
51% dintre români sunt legaţi sufleteşte de UE
La final, Marius Pieleanu le mai gâdilă puţin orgoliul baronilor locali şi îi întreabă pe români despre regionalizare. Se pare că 26% dintre respondenţi au declarat că ar vota pentru regionalizare şi 44% ar vota împotriva ei. Şi asta pentru că românii se declară cei mai legaţi sufleteşte de oraşul în care trăiesc, urmat de judeţ şi apoi de regiune. La întrebarea “cât de legat sufleteşte sunteţi de Uniunea Europeană”, 16% au răspuns că foarte mult, 35% mult, 32% puţin şi numai 14% foarte puţin sau deloc. În contextul crizei din Grecia, un procent de 51% al românilor care se declară ataşaţi de valorile europene, faţă de un total de 46% care nu sunt legaţi de familia europeană, nu credem că este tocmai confortabil. (Iulia CREŢU)